Există dosare în care nu avem interceptări, dosarele ANRP, a declarat procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi într-un interviu acordat redactorului șef al României Libere, Dan Cristian Turturică și publicat pe blogul acestuia.
Punctele principale din interviu:
7500 DE DOSARE:
Numărul dosarelor înregistrare la DNA este în creștere. Doar în primele trei luni ale anului 2015 am înregistrat peste 1.500 de dosare noi. Deci la cele 5.300 de dosare pe care le aveam la începutul lunii ianuarie s-au mai adăugat 1.500. Avem un stoc de aproape 7.000 de dosare, la care lucrează 86 de procurori.
CĂTUȘELE:
Cătușele nu au fost inventate în 2015 și nu au fost inventate de DNA. Încătușarea persoanelor nu este o activitate care ține de procuratură. Noi suntem procurori. Nu noi decidem acest lucru. Modul în care se face încătușarea unei persoane este stabilit prin regulamente și ordinele ministrului de Interne, ale șefului Poliției Române, sunt regulamente polițienești pe care polițiștii noștri din DNA le respectă și le aplică. Eu pot să răspund pentru ce se întâmplă în interiorul instituției. Cătușele au devenit o problemă o dată cu filmarea persoanelor care ies din DNA. Dar sunt și persoane care au fost filmate încătușate și la Înalta Curte și când intră sau ies din arestul Poliției, când sunt duse la tribunal, la Curtea de Apel. Din păcate, toată lumea vorbește despre toate cele care ies încătușate din DNA. Nu noi am făcut regulile, noi doar le aplicăm, prin polițiștii care lucrează cu noi.
RELAȚIA CU FLORIAN COLDEA, PRIM ADJUNCTUL DIRECTORULUI SRI:
Să vorbim de relația SRI-DNA. Are domnul Coldea, prim-adjunctul SRI, un birou aici, la DNA, așa cum s-a spus?
L.C.K.: Nu. Nu există așa ceva. Oricum avem o problemă cu birourile pentru procurori. Unii stau îngrămădiți cu polițiștii pentru că avem o problemă de spațiu. Este exclus ca o persoană din afara instituției să aibă birou aici.
Cât de des vine domnul Coldea la dumneavoastră?
L.C.K.: Cred că ne-a vizitat în doi ani, de patru, cinci ori. Împreună cu colaboratori de ai săI.
LUAREA ȘI DAREA DE MITĂ:
Sunt foarte multe situații în care mita se oferă și se deghizează sub forma unor contracte de publicitate sau de sponsorizare
CAZUL VOLINTIRU:
O publicație din Gorj a semnalat recent o situație foarte îngrijorătoare privind un potențial conflict de interese în care s-ar afla procurorul Dănuț Volintiru, șeful secției de combatere a corupției din DNA, subalternul dumneavoastră. Soția sa, notar, a câștigat 120.000 de euro din autentificarea mai multor contracte derulate de Complexul Energetic Oltenia, al cărui director, Laurențiu Ciurel, este urmărit penal în dosarul Șova. Ce măsuri ați luat împotriva procurorului Volintiru?
L.C.K.: Este o verificare în curs, verificarea se face de către Inspecția Judiciară, doar ce ține de competența acestei instituții. Eu am transmis inspecției judiciare un memoriu pe care l-am primit cu privire la publicarea acestui articol și în acest moment se fac verificări. Nu știu rezultatul acestor verificări probabil că inspecția judiciară urmează să îl anunțe.
Totuși, sunteți șeful procurorului Volintiru. Sigur v-ați făcut o părere despre acea dezvăluire. Cu atât mai mult cu cât ultima tranzacție autentificată de Daniela Volintiru a fost în 18 martie, ziua în care Comisia Juridică a Senatului încuviința cererea DNA de arestare preventivă a lui Dan Șova, în dosarul în care este implicat și Laurențiu Ciurel.
L.C.K.: Eu nu am păreri personale, ci doar instituționale. Am citit articolul și cred că toate aspectele care sunt prezentate acolo trebuie verificate și dacă sunt reale și ele reprezintă abateri disciplinare sau încălcări ale unor norme deontologice Inspecția Judiciară le va constata. Acesta este și motivul pentru care am sesizat Inspecția.
Doar Inspecția Judiciară poate lua o decizie în privința procurorului Volintiru?
L.C.K.: Da, doar Inspecția, cu privire la această problemă. Eu nu pot trage concluzii doar citind un articol. Este important însă că se verifică și vom afla dacă așa stau lucrurile sau nu.
Personaj principal în acest scandal este Laurențiu Ciurel, unul dintre suspecții din dosarul Șova. De ce nu cereți și arestarea lui Ciurel?
L.C.K.: Nu pot să comentez cazuri particulare. Ca observație generală, există situații in care, în același dosar, două persoane pot fi cercetate una în stare de libertate, alta în stare de arest. Contează foarte mult dacă este vorba despre aceeași faptă, sau dacă una dintre persoane este cercetată pentru mai multe fapte. Dacă vorbim despre infracțiunea de luare de mită, contează suma, dacă este mai mare sau mai mică. Sunt și situații în care propunem arestarea preventivă doar a unor persoane pentru că încearcă să distrugă probele sau să influențeze martorii. Acesta constituie în sine un motiv de arestare preventivă.
În cazul lui Ciurel, care dintre situații se aplică?
L.C.K.: Nu pot comenta cazuri particulare.
O altă persoană al cărei nume a fost vehiculat în cazul Șova este premierul Victor Ponta. Este Victor Ponta anchetat în vreun dosar al DNA?
L.C.K.: Până la acest moment nu are calitatea de suspect sau inculpat în niciun dosar DNA.
Alt dosar în care a fost vehiculat numele lui Victor Ponta ca potențial inculpat este cel privind ordonanța de urgență prin care un vicepreședinte al ASF a fost înlăturat din funcție. Dosar în care ar fi trebuit anchetat și fostul ministru de Finanțe, Daniel Chițoiu. Este Ponta anchetat în acest dosar?
L.C.K.: Dosarul a fost finalizat prin trimiterea în judecată a lui Dan Rușanu, premierul nu are calitate în acest dosar. Cât despre domnul Chițoiu nu am primit aviz de începerea urmăririi penale din partea Parlamentului motiv pentru care nu am putut să investigam acea parte din dosar. Nu am putut să facem nicio investigație cu privire la acea infracțiune pentru care îl suspectam. Nu am putut să îi luăm nici măcar declarații. Acea parte a anchetei este închisă din cauza parlamentului.
CANDIDATURA LA PREZIDENȚIALE:
Nu!. Nu am nicio intenție să candidez la președinție. Anul acesta împlinesc 20 de ani de când sunt în magistratură și aș vrea ca toată experiența pe care am acumulat-o s-o folosesc in interesul sistemului judiciar. Nu doresc să candidez la președinție. Nici in 2016, nici în alt an. Cei ce fac astfel de speculații vorbesc în nume personal. Nu mi-a exprimat niciodată dorința de a candida la președinție și cred că rolul și rostul meu e și să-mi duc la capăt mandatul în fruntea acestei instituții.
SE RECUPEREAZĂ PREJUDICIUL?
Există vreo cale prin care i se pot confisca sumele pe care le-a obținut în anii în care a derulat afaceri ilegale?
L.C.K.: Depinde foarte mult de situația de fapt. Mi-e foarte greu să comentez o situație ipotetică, dar, în general, vă spun așa. Sumele de bani care fac obiectul infracțiunilor de corupție, indiferent că sunt mită sau trafic de influență, se confiscă. Acel comision sau plus de valoare de care vorbiţi dumneavoastră. poate fi confiscat – avem legea confiscării extinse, dar care se poate aplica, conform Curții Constituționale, doar pentru infracţiunile de după anul 2012. Însă ce pot să vă spun că în dosare în care sunt denunțători și se dispune clasarea cauzei pe acest motiv, ele ajung în fața judecătorului și sunt verificate. (…)
Revin la bani. Dacă denunțătorul vine și spune sincer tot ce a făcut, motiv pentru care și primește clemență în final: am primit un milion şi jumătate de la X, am dat un milion lui Y și am păstrat eu 500.000. Acești 500.000 procurorul îi confiscă sau nu?
L.C.K.: V-am zis, depinde foarte mult de dosar. Sunt situații în care un denunțător este cercetat, spre exemplu, și pentru alte fapte. E foarte greu să delimitezi 500.000 luați pentru fapta A, sau 500.000 pentru fapta B. Trebuie stabilit cu probe și nu mă pot pronunța pe un caz general.
Dar dacă nu se găsesc acei bani, i se pot confisca alte bunuri?
L.C.K.: Poți să nu găsești, dar dacă se oferă, spre exemplu, mită un milion de euro și nu găsești banii, confiști contravaloarea – autoturisme, case, bijuterii, alte obiecte de valoare. Este confiscarea prevăzută în Codul Penal.
BĂSESCU ȘI DENUNȚURILE:
Și atunci cum vă explicați că fostul președinte Traian Băsescu se declară atât de deranjat de acest val de denunțuri?
L.C.K.: Nu mă interesează ce zice domnul președinte Băsescu. Dar pot să vă spun că această problemă a denunțătorului nu este inventată în România și nu este în legislație din ianuarie 2015, nici din 2014, nici din 2013. Această clauză de nepedepsire există din 1968, în Codul Penal.
Credeți că știa acest lucru?
L.C.K.: Nu știu și nu pot să comentez ce știe fiecare. Oricum pot să spun că în spațiul public de foarte multe ori am văzut luări de poziții fără ca oamenii să se informeze în prealabil. Sunt dispoziții publice care se regăsesc în Codul Penal, în Codul de Procedură Penală și care pot fi citite. Probabil că această discuție despre denunțători s-a amplificat în acest an datorită importanței funcției pe care au deținut-o anumite persoane, prezenți în anumit dosare. Însă, din punctul de vedere al investigatorilor, regulile sunt aceleași. Noi nu schimbăm Codul și nu schimbăm modul în care aplicăm Codul în funcție de persoana pe care o cercetăm. Este aceeași reglementare din 1968. De ce nu și-a pus problema în 2012, în 2014? Au mai fost dosare cu denunțători, dar atunci n-a existat problema aceasta.
