Serviciile erau oricum implicate, chiar dacă nu direct, în deciziile importante pe care le-a luat România. Poate, și în unele eșecuri. Abandonarea discreției ar putea fi riscantă și inutilă. Ar putea ieși la iveală detalii neplăcute din rivalitatea cronică SRI – SIE și s-ar putea vorbi de favoritisme și de intimidări, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
CE MAI SUSȚINE DW:
Oare decizia României de a avea un profil nesemnificativ în sprijinirea Ucrainei face parte tot din analiza celor două servicii de informații? Și ce argumente ar sta la baza acestei neimplicări? Nemulțumiri istorice, teama de revanșa Rusiei sau veșnica dilemă națională pe care a avut-o România în situații limită?
Dintr-oanaliză comparativă făcută de G4media.ro rezultă că în afara Ungariei, România și Bulgaria sunt statele europene cele mai rezervate în ajutorarea Ucrainei. Astfel, România o țară cu peste 20 de milioane de locuitori și un Produs Intern Brut de 223 de miliarde de euro i-a trimis Ucrainei 2.000 de căști de protecție și 2.000 de veste antiglonț în valoare de 2 milioane de euro. Estonia, în schimb, un stat cu 1,3 milioane de locuitori și un Produs Intern Brut sub 35 de miliarde de euro a ajutat Ucraina cu aproape 1400 de tone de tehnologie militară în valoare de 222 de milioane de euro, plus sistemele antitanc Javelin, mine antitanc, muniție, echipamente de protecție, arme de calibru mic, 13 vehicule, obuziere , 50.000 de rații de câmp.
Există o răceală, dacă nu chiar o aversiune oficială față de eroismul ucrainean. Dincolo de discursuri și declarații, e evidentă inadecvarea Bucureștiului și lipsa solidarității la nivel politic. Felul în care a fost primit președintele ucrainean în Parlamentul României și discursurile de întâmpinare spun totul despre cum privește elita politică autohtonă lupta pentru supraviețuire a ucrainenilor.
