Din cauza războiului, fermierii ucraineni și-au întrerupt activitatea, recolta va fi mult mai mică sau nu va fi deloc. În plus, porturile ucrainene sunt blocate de ruși, în condițiile în care calea maritimă era principala modalitate de export. Ucraina şi Rusia sunt producători importanţi de cereale pe plan mondial, de grâul lor depind numeroase state, cu atât mai mult cu cât criza climatică a dus la o creștere a cererii. Rusia va dicta prețul hranei. Efectiv va decide cine va mânca și cine nu va mânca la nivel global, spune Cezar Gheroghe, consultant la Clubul Fermierilor Români.
Cezar Gheorghe: În momentul în care Rusia a oprit exportul de cereale din Ucraina ea și-a consolidat poziția în Orientul Mijlociu. În primul rând vorbim despre Iran, cu comerțul pe Marea Caspică, care va genera în jurul valorii de 7 milioane de tone, cu Egipt, unde au construit deja o companie, un joint venture în luna decembrie, care va genera prin importurile private ale Egiptului, în jur de 5 – 6 milioane de tone. Au asigurat deja necesarul de grâu al Siriei. Și mai există o mare problemă în acest moment. În afară de Bangladesh și Pakistan, care au întotdeauna nevoie de grâu, mai există problema Chinei. În acest an China va avea cea mai slabă recoltă de grâu din ultimii 20 de ani. În loc de 137 de milioane de tone, ei vor genera doar 110 milioane de tone. Per ansamblu, Rusia are o producție de 80 – 82 de milioane de tone, din care exportul este cotat la nivelul de 37 de milioane de tone. Astfel încât, Rusia va suplini Iran, Egipt, Siria, o parte din Bangladesh și Pakistan și o parte din China. Se schimbă perspectiva. Polii de putere se schimbă în favoarea Rusiei. Statele nord africane, din Orientul Mijlociu și din Africa Subsahariană au parte de cea mai severă secetă din ultimii 10 – 12 ani. Astfel încât vor genera o cerere crescută cu circa 35% – 38% față de un normal cotat la nivelul de 58 – 62 de milioane de tone. Va fi foarte restrânsă recolta de grâu. Vor suferi de foamete țările pe care le-am enumerat din Asia de sud est și o parte din țările din Orientul Mijlociu și nordul Africii. Iar Rusia își va concentra exporturile către aceste zone pentru simplul motiv că atunci când ai mâncare deții controlul.
Reporter: Directorul programului alimentar al ONU avertizează că impactul va fi dincolo de tot ce am văzut de la al doilea război mondial. Prețurile sunt în creștere nu doar la cereale, ci și la transport și combustibil vor permite agenției să ajute un număr mult mai mic de oameni, care sunt oricum la limita subzistenței. Care sunt cele mai afectate țări de această criză alimentară care se prefigurează?
CG: Noi am luat la cunoștință undeva în luna noiembrie 2020 de un studiu efectuat de Departamentul de stat pentru Agricultură al Statelor Unite care susținea că din populația totală de 7.8 miliarde de locuitori a globului, în acel moment, circa 1.2 miliarde sunt în acea stare de subzistență, pe care ați evocat-o și dumneavoastră. Nu pot să își asigure necesarul de 2100 de calorii zilnic. 1.2 milioane se află în Asia de sud est în țările foarte sărace, Pakistan, Bangladesh, India. 20% se află în Orientul Mijlociu. Diferența, cam 15% se află în nordul Africii și încă o pondere de cam 5% în zona Caraibelor. Acestea sunt zonele care vor suferi enorm din cauza costurilor ridicate și imposibilității de a accesa hrana. Ne putem aștepta la tensiuni sociale. Cu siguranță ne vom confrunta cu așa ceva. Este foarte greu la ce preț are grâul astăzi, dacă vorbim despre un nivel de 170 – 180 de euro cât era într-un an normal, în cotație CPT portul Constanța, față de astăzi, când este 320 – 330 de euro pe tonă. Și a fost și mai sus de la începutul conflictului. A fost și la 370 – 375. Efectiv totul s-a dublat în materie de prețuri la materie primă.
Rep: Înainte de începerea războiului guvernele din Europa centrală și de est, în special, se pregăteau să prevină revoltele sociale prin improvizarea unor soluții la scumpirea accentuată a alimentelor. La ce vă așteptați în următoarele luni?
CG: Mă aștept să văd o disipare a presiunii pe preț pentru simplul motiv că întotdeauna o diferență între recolta veche și recolta nouă este exprimată într-un nivel mai mic al prețului. Mă aștept ca prețul grâului să ajungă undeva în jurul valorii de 300, poate chiar 290 de euro în portul Constanța, să fie o scădere. Dar pe de altă parte, mă aștept ca producțiile în bazinele de originare, care sunt consacrate, să scadă. La recoltă va fi prețul mai mic, dar după aceea ne așteptăm ca prețurile să înceapă să urce în același ritm pentru simplul motiv că cererea există, iar destinațiile vor intra în comportamentul numit stockpiling. Adică, vor cumpăra cât mai multă marfă ca să își facă stocuri.
Rep: Pentru cât timp vă așteptați să dureze această schimbare a polilor de putere? Cum anticipați comportamentul pe care îl va avea Rusia în condițiile în care va controla circa 40% din comerțul mondial cu cereale?
CG: Când controlezi 40% din comerțul mondial cu cereale și dacă mai adăugăm aici și 60% din comerțul mondial și producția de ulei brut de floarea soarelui, implicit semințe de floarea soarelui, va dicta efectiv prețul hranei la nivel global. Semințele de floarea soarelui care se scot în Rusia și în Ucraina ajung la un nivel de 34 de milioane de tone, față de un 54 de milioane producție globală. Au o pondere enormă acolo. Spun cu toată răspunderea. Rusia va dicta prețul hranei. Efectiv va decide cine va mânca și cine nu va mânca la nivel global. Dacă vorbim despre grâu, comerțul mondial de grâu are o cifră totală de comerț de circa 200 – 205 milioane de tone. Dacă Rusia controlează 30% – 40% înseamnă că deja ne apropiem de nivelul de 70, poate chiar 80 de milioane de tone anual. Rusia controlează, de asemenea și producția de grâu din Kazahstan. Rusia va controla și producția de grâu din Belarus. Astfel se va forma un coridor către China. Croiește drumul prin Afganistan ca să unească toate aceste lucruri. Se va forma un pol de putere imens.
