O posibilă revenire a ambasadorului algerian la Paris, rechemat la începutul acestei luni la Alger după declaraţiile critice ale preşedintelui Emmanuel Macron, este „condiţionată de respectul total pentru statul algerian” de către Franţa, a declarat duminica trecută preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune. La nici o săptămână președintele Macron a reacționat.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat sâmbătă „crimele de neiertat pentru Republică”, în referire la masacrul manifestanţilor algerieni din 17 octombrie 1961 de la Paris, la o ceremonie oficială pentru a marca 60 de ani de la tragedie, transmite AFP.
Şeful statului francez a „recunoscut faptele: crimele comise în acea noapte sub autoritatea lui Maurice Papon (prefectul poliţiei din Paris, n.red.AFP) sunt de neiertat pentru Republică”, potrivit unui comunicat de la Elysee, preşedinţia franceză.
Mai mult, a fost prima dată când un preşedinte francez s-a deplasat la locul masacrului, al cărui bilanţ este estimat de istorici la cel puţin câteva zeci de morţi, deşi cel oficial este de doar trei decese.
Emmanuel Macron a păstrat un moment de reculegere şi a depus o jerbă pe malul Senei, lângă podul unde s-au adunat acum 60 de ani manifestanţi algerieni dintr-un bidonville învecinat, la apelul aripii Frontului de eliberare naţională algeriană instalate în Franţa. Macron, primul şef de stat francez născut după războiul din Algeria, încheiat în 1962, a discutat la faţa locului cu apropiaţi ai victimelor. Unii dintre ei plângeau.
La 17 octombrie 1961, o manifestaţie organizată la Paris pentru a protesta împotriva interdicţiei de circulaţie impuse atunci algerienilor după ora 08.30 seara a fost urmată de o represiune „brutală, violentă, sângeroasă”, potrivit palatului Elysee.
„Aproape 12.000 de algerieni au fost arestaţi şi transferaţi în centre de triere pe stadionul Coubertin, la Palatul sporturilor şi în alte locuri. Pe lângă numeroşi răniţi, câteva zeci au fost ucişi, cadavrele fiind aruncate în Sena. Numeroase familii nu au mai găsit niciodată trupurile apropiaţilor lor, dispăruţi în acea noapte”, aminteşte preşedinţia franceză.
Emmanuel Macron a supărat Algerul prin declaraţiile sale relatate de cotidianul francez Le Monde pe 2 octombrie în care acuza sistemul „politico-militar” algerian că perpetuează o „rentă a memoriei” prin prezentarea unei istorii oficiale care „nu este bazat pe adevăruri”.
Potrivit Le Monde, preşedintele francez a mai afirmat: „construcţia Algeriei ca naţiune este un fenomen de studiat. A existat o naţiune algeriană înainte de colonizarea franceză? Aceasta este întrebarea (…)”. A fost unul din pasajele care au şocat cel mai mult opinia publică algeriană.
Pe 2 octombrie, Algerul a decis să îşi recheme imediat ambasadorul acreditat la Paris şi a interzis de facto survolarea teritoriului său de către avioanele militare franceze participante la operaţiunea antijihadistă Barkhane din Sahel.