Habarnistul Vîlceanu

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, s-a dovedit azi incapabil să prezinte ziariștilor informații despre datoria externă a României, scuzîndu-se că nu are cifrele solicitate pe motiv că are doar o lună în funcție. O afirmație gravă, care ar trebui să-l coste funcția, dintr-un motiv simplu: conform legii finanțelor publice, azi e ultima zi în care ministerul Finanțelor poate trimite Guvernului proiectului de buget pe anul viitor, iar acesta nu poate fi elaborat fără să țină cont de cifrele privind datoria externă și ponderea ei din PIB.

Legea finanțelor publice prevede clar:

Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament/Raportul anual la buget 
Art. 35. – (1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.(s.n.) 
(2) Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice.
(3) Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum şi alte informaţii relevante în domeniu.
(4) După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.(s.n.)

Proiectele de buget întocmite de ministerul Finanțelor nu pot fi elaborate fără informații precise despre datoria publică a țării și ponderea ei în PIB. Pentru că există ceva în legislație care poartă numele de cadru fiscal-bugetar și care este o prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, incluzînd o descriere agregată a politicii fiscal-bugetare. Proiectele de buget se elaborează în acest cadru, iar el cuprinde și datoria publică a țării, calculată conform metodologiei UE, așa cum prevede legea 69/2010 a responsabilității financiar-bancare.

Azi, am aflat din gura ministrului de Finanțe, care mai are termen pînă diseară, teoretic, să trimită proiectul bugetului de stat către guvern, că el habar n-are de cuantumul datoriei externe.
Dacă nu are habar tocmai în această zi-limită, înseamnă că nici vorba ca legea să fi fost respectată și proiectul de buget transmis executivului.

Pentru că, foarte probabil, el nici nu a fost elaborat, încă. Deși, tot legea spune că bugetul trebuie transmis Parlamentului spre adoptare pînă pe 15 octombrie.

În 9 februarie 2019, Dan Vîlceanu posta pe Facebook:

”România este strivită sub avalanșa de prostie și incompetență a guvernului PSD-ALDE. 
Bugetul este pus în dezbatere cu o întârziere fără precedent, nu răspunde nevoilor României, are o mulțime de elemente de neconstituționalitate, iar acum iată că inclusiv procedura de adoptare a lui nu respectă legea”.

Anul trecut am avut o uriașă întîrziere în adoptarea bugetului, dar guvernanții s-au ”scos” grație unei prevederi legale salvatoare care spune că, în anii cu alegeri parlamentare, bugetul e prezentat după învestirea noului guvern.

Anul acesta nu avem alegeri.
Cu ce scuză vor mai veni finanțiștii Cîțu și Vîlceanu