Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) a declarat că susţine episcopii reformaţi anchetaţi din cauza revendicării Colegiului Wesselényi din Zalău şi respinge intenţia de intimidare manifestată de autorităţi.
Copreşedinţii alianţei de partide, István Csomortányi şi János
Mezei, au emis joi o declaraţie în care îşi afirmă sprijinul faţă
de liderii bisericii, în acelaşi timp resping toate intenţiile de
intimidare din partea autorităţilor şi declară că, dacă este
necesar, vor ieşi în stradă. După cum au scris în declaraţie, fac
toate acestea “pentru ca şi Bucureştiul să înţeleagă: nu vom ceda
încercărilor de intimidare şi respingem anti-maghiarismul ridicat
la rang de politică de stat!”
Copreşedinţii au numit “un caz de furt calificat” faptul că
atât comunitatea maghiară din Transilvania, cât şi bisericile
istorice maghiare trebuie şi acum, la trei decenii după căderea
regimului comunist, “să se complice în procese interminabile”
pentru a-şi redobândi proprietăţile naţionalizate de comunişti.
Cei doi au constatat, de asemenea, că justiţia românească
aplică dublă măsura în cauzele care implică maghiari. Ea a refuzat
de exemplu retrocedarea bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia
bisericii romano-catolice, a dezlipit Cheile Bicazului de judeţul
Harghita, a întemniţat timp de ani de zile “patrioţi secui
nevinovaţi”, condamnaţi în cadrul unui “proces înscenat”. În
acelaşi timp, justiţia trecut cu vederea fapte precum atacarea cu
bâte şi beţe de steag a apărătorilor paşnici ai cimitirului militar
din Valea Uzului, arderea steagului maghiar la Oradea sau scandarea
repetată a sloganurilor anti-maghiare la evenimente sportive.
Potrivit copreşedinţilor AMT, în 2021, maghiarii din România
trebuie să se lupte în continuare pentru drepturile lor
fundamentale, indiferent de participarea reprezentanţilor politici
ai maghiarilor la guvernare.
Parchetul Zalău a început o anchetă împotriva lui István Csűry,
episcopul Eparhiei Reformate Piatra Craiului, şi Béla Kató,
episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania în cazul revendicării
Colegiului Wesselényi din Zalău. Ancheta “lansată din oficiu” îi
suspectează pe cei doi ierarhi de fals în acte, dare de mită şi uz
de fals.
Procurorul de caz a fost interesat de un document emis în 1911,
care se află în arhiva eparhiei transilvănene. Documentul disputat
este un decret al ministerului culturii al guvernului ungar de
atunci, cu privire la modul de gestionare a înregistrării şcolilor
bisericeşti în cartea funciară, demonstrând totodată că şcolile
erau instituţii bisericeşti. În conformitate cu practica vremii, în
cartea funciară nu biserica era indicată ca proprietar al
clădirilor de şcoală, ci o subunitate a bisericii
