Potrivit lui Zsolt Németh, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului ungar, România trebuie să decidă dacă doreşte să facă parte din spaţiul economic unitar creat în Europa Centrală şi de Est sau doreşte să fie prezentă doar în liga marilor ţări europene.
Zsolt Németh a participat la deschiderea unei expoziţii de artă
la Sfântu Gheorghe şi, cu această ocazie, a dat declaraţii şi
despre probleme politice jurnaliştilor prezenţi. Declaraţiile sale
au fost citate în ediţia de marţi a cotidianului maghiar Krónika,
din Transilvania.
Politicianul Fidesz a afirmat că se lucrează la crearea unui
spaţiu economic unitar în Europa Centrală şi de Est. Pilonul
principal al acestuia este Iniţiativa celor Trei Mări, la care, în
prezent, România, oficial, este membru. Potrivit politicianului,
România trebuie să decidă dacă doreşte să participe la acest proces
sau doreşte să fie prezentă doar în liga marilor ţări europene.
Vorbind despre beneficiile pragmatice ale Iniţiativei celor
Trei Mări, Zsolt Németh a explicat că ţările din Grupul de la
Visegrád au decis deja să conecteze cele patru capitale cu o linie
ferată de mare viteză, conectată, de asemenea, şi cu Serbia. Se
desfăşoară negocieri cu România pentru ca linia ferată de mare
viteză Budapesta-Cluj-Napoca-Bucureşti să facă parte din
dezvoltarea căilor ferate regionale, deoarece de la Budapesta
reţeaua funcţionează spre toată Europa de Vest, prin linia ferată
Budapesta – Viena – München – Strasbourg – Paris. Trei legături de
autostradă se află în construcţie între România şi Ungaria, iar
Ungaria este interesată să accelereze acest proces. Politicianul a
numit şi diversificarea aprovizionării cu energie o condiţie pentru
competitivitatea regiunii.
Zsolt Németh a salutat faptul că s-a ajuns la un acord cu
privire la programul de dezvoltare economică oferit de Ungaria şi
că Guvernul ungar va putea să-şi continue cooperarea cu
organizaţiile partenere transilvănene, în cadrul structurii
stabilite.
Politicianul a făcut referire şi la faptul că maghiarii din
Transilvania şi-au manifestat dorinţa şi solicită o universitate
maghiară subvenţionată de stat, cu care, România a rămas datoare
încă de la schimbarea regimului comunist. Zsolt Németh a mai
adăugat că această cerere se bucură de sprijinul statului ungar,
întrucât nu există altă minoritate autohtonă atât de numeroasă în
Uniunea Europeană care să nu aibă o instituţie de învăţământ
superior finanţată de stat.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului
ungar a mai amintit că Universitatea Sapientia şi-a început
activitatea, în urmă cu 20 de ani, dintr-o necesitate, cu sprijinul
financiar al statului ungar, pentru a consolida viaţa ştiinţifică
maghiară din Transilvania. Acesta a menţionat că înfiinţarea
Universităţii Sapientia a fost primul program de politici naţionale
care a deschis o nouă dimensiune în relaţia dintre patria mamă şi
maghiarii din Transilvania, iar cu aceasta a început implementarea
politicii ştiinţifice şi de învăţământ superior în Ţinutul
Secuiesc. Politicianul a mai adăugat că doar 17-18% dintre
studenţii maghiari din Transilvania sunt studenţi ai Universităţii
Sapientia.
Zsolt Németh a clasificat declaraţia lui Ludovic Orban,
preşedintele Parlamentului român, ca făcând parte din categoria
otrăvirii apei din fântână, conform căreia, raporturile etnice din
Ţinutul Secuiesc trebuie schimbate prin investiţii. Acesta a
menţionat că cele două ţări au interese reciproce şi că, în ultimul
secol, politicile de omogenizare etnică au săpat tranşee adânci
între cele două ţări.
“Ar fi timpul ca Ludovic Orban să-şi revizuiască această
declaraţie şi, în completare, să-şi ceară scuze”, a declarat
politicianul.
Zsolt Németh a făcut referire şi la faptul că, în primăvara
anului viitor, vor avea loc în Ungaria nu doar alegeri
parlamentare, ci şi ” alegeri naţionale”. Din punctul de vedere al
viitorului politicilor naţionale ungare este important ca şi
maghiarii din străinătate să aibă un cuvânt de spus. Zsolt Németh a
adăugat că se aşteaptă la alegeri forte strânse, în care, chiar şi
câteva mandate vor putea fi decisive.