România a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi de Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepţia Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferenţa este că banii împrumutaţi prin PNRR nu pot fi folosiţi în consum şi salarii, ci doar în investiţii, scrie Ziarul Financiar.
Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiţi pentru investiţii care aduc creştere economică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutaţi, România obţine o creştere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumuturile practic se pot plăti singure.
Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare în capacitatea statului de a construi proiectele, de a atrage banii şi de a-i cheltui, mai ales că timpul este limitat: până în 2023 guvernul trebuie să vină cu proiectele concrete.
„Dacă din aceste împrumuturi obţinem o creştere economică susţinută, să zicem că mergem la 5% creştere economică în anii următori cu aceste împrumuturi, atunci cred că împrumuturile se plătesc ele însele“, spune Aurelian Dochia.
Claudiu Vuţă, analist economic şi fondatorul Project-E este de părere că partea de împrumuturi poate fi un lucru pozitiv, cu condiţia ca banii să fie investiţi inteligent: „Faptul că ne ducem şi luăm inclusiv partea care presupune împrumuturi în partea noastră, într-adevăr cu dobânda mică, poate fi un lucru pozitiv cât timp banii vor fi investiţi inteligent şi vor produce valoare.” Guvernul aşteaptă acum aprobarea Comisiei Europene, după mai multe respingeri, pentru a putea începe să elaboreze proiecte în valoare de 29,2 mld. de euro din PNRR. Circa 13 mld. din aceşti bani reprezintă granturi şi 16 mld. împrumuturi la dobânzi mai mici decât cele din pieţele financiare.
O bună parte din împrumuturi vor fi avansate după ce toate statele vor aproba acest plan.
De asemenea, o mare parte din granturi vine din creşterea contribuţiilor statelor membre de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4% din Produsul Naţional Brut.
