Urmând exemplul actorilor Teatrului Regina Maria, artiştii Filarmonicii de Stat din Oradea au transmis joi o scrisoare către preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, şi către aleşii bihorenilor, în care susţin că măsurile propuse, deocamdată neoficial, de şeful CJ ar afecta activitatea instituţiei, ar face ca muzicienii să-şi găsească joburi în alte oraşe şi astfel, practic, „Oradea nu va mai avea Filarmonică”, transmite Bihoreanul.
Aceştia arată că în toate filarmonicile şi operele din Europa, angajaţii au contracte pe perioadă nedeterminată, aşa cum se întâmplă şi la Oradea. Astfel, trecerea muzicienilor pe contracte pe perioade determinate – aşa cum le-a dezvăluit Ilie Bolojan actorilor că ar vrea să facă în cazul Teatrului Regina Maria, Teatrului Szigligeti şi Filarmonicii de Stat Oradea – ar fi o anomalie. Reprezentanţii Filarmonicii au subliniat acest aspect tocmai fiindcă Bolojan ar fi spus că măsura este una „europeană”.
Dacă măsura s-ar pune în practică, avertizează muzicienii, Filarmonica ar putea deveni „o instituţie de proiecte”, cu un mic grup de artişti, care nu ar mai putea aborda un repertoriu complex de muzică clasică.
Amintim că, într-o discuţie cu uşile închise, Ilie Bolojan le-a spus actorilor că urmează reforme majore la nivelul instituţiilor de spectacole din subordinea Consiliului Judeţean. Deşi nu au fost concretizate încă într-un proiect scris, se pare că CJ Bihor vrea ca actorii şi muzicienii să aibă toţi contracte de muncă pe perioade determinate şi evaluări anuale, iar, într-o etapă ulterioară, Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti şi Filarmonica de Stat din Oradea să se unească sub aceeaşi umbrelă, lucru care ar reduce din costurile de administrare.
Stimate Domnule Preşedinte, Stimaţi Consilieri Judeţeni ai Consiliului Judeţean Bihor
Vă adresăm această scrisoare din partea artiştilor Filarmonicii de Stat Oradea, pentru a aduce argumente împotriva reformelor planificate în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiei noastre.
În primul rând dorim să menţionăm că nu cunoaştem situaţia contractuală a artiştilor de la teatrele din occident, dar în ceea ce priveşte angajarea artiştilor instrumentişti şi artiştilor lirici, din filarmonicile şi operele europene, avem informaţii sigure şi indiscutabile.
În Europa occidentală nu există nicio instituţie de acest profil în care angajaţii, după expirarea perioadei de probă, să nu fie contractaţi pe perioadă nedeterminată, deci toate filarmonicile şi operele au angajaţi cu contracte definitivate.
Perioada de probă diferă în cazul orchestrelor din Ungaria, putem aminti aici Filarmonica din Pécs, unde această perioadă poate să fie între 1 şi maximum 5 ani, după care artistul este definitivat. În Austria de exemplu, la Filarmonica din Graz, din cei peste 80 de artişti instrumentişti, mai puţin de 10% sunt angajaţi cu contracte determinate, tot pe perioada anului de probă.
În Germania există Asociaţia Orchestrelor Germane (Deutsche Orchestervereinigung), în care găsiţi peste 120 de orchestre profesioniste, cum ar fi filarmonicile şi operele din Berlin, München, Hamburg, etc., precum şi orchestre de cameră şi orchestre de radio. Toate aceste instituţii sunt finanţate din bani publici şi artiştii, după un an de probă, sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată.
În cazul în care ajungem la modificarea tuturor contractelor în contracte determinate, considerăm că munca noastră de ani de zile, de a construi o echipă profesionistă, cu artişti de calitate, a fost în zadar. Cei mai mulţi dintre noi îşi vor găsi un loc de muncă la instituţii unde vor fi apreciaţi, aşa cum merită. Dacă se va întâmpla acest lucru, Oradea nu va mai avea Filarmonică, poate va rămâne o „instituţie de proiecteˮ, cu un grup mic de artişti locali, care nu va mai putea aborda niciodată un repertoriu mai complex de muzică clasică.
Nu credem că acest lucru ar trebui să i se întâmple unei instituţii etalon al oraşului, ale cărei baze s-au pus în urmă cu cca. 100 de ani, cum este şi Filarmonica de Stat Oradea.
Cu aleasă consideraţie,
Artiştii Filarmonicii
