Totul a început pe 27 ianuarie 1999 pe DN1 între localităţile Ghimbav şi Braşov. Tatăl fostului ministru de la sănătate provoacă un grav accident de circulaţie. Vasile Voiculescu conducea un Tico şi a tăiat o linie dublă continuă şi s-a ciocnit de două ori cu un Oltcit care circula regulamentar. În urma impactului pasagera din dreapta lui Vasile Voiculescu moare la spital, iar șoferița mașinii Oltcit este grav rănită. Ulterior, după toate procedurile judecătoreşti Vasile Voiculescu ajunge să fie graţiat pe 17 octombrie 2019 conform legii de graţiere adoptate de un guvern majoritar PSD, au fost dezvăluirile făcute miercuri seară în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3.
Partea cea mai gravă este că victimele nu au fost despăgubite aşa cum s-a prevăzut în sentința primită.
Tatăl lui Vlad Voiculescu- Vasile Voiculescu Iulian- a fost declarat colaborator al Securității printr-o decizie a Curții de Apel București din 2015. Informația, însoțită de documentul de pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a început să circule în mediul online înainte ca Vlad Voiculescu să își anunțe retragerea din cursa pentru Primăria București. Acesta a admis colaborarea cu Securitatea a tatălui său , spunând că ”nu e perfect și sigur a făcut greșeli”. Surse din Plus au declarat pentru Europa Liberă că în partid se știa încă de anul trecut despre acest document.
Tatăl lui Vlad Voiculescu a avut mai multe angajamente cu Securitatea, căreia îi dădea informații despre colegii și cunoscuții care ascultau Radio Europa Liberă sau spuneau bancuri politice.
A fost verificat, în 2010, la cererea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Iulian Voiculescu având certificat revoluționar.
Iulian Voiculescu a fost prima oară recrutat de Securitate în 1987 și a semnat un angajament cu numele de cod ”Victor”, iar a doua oară în 1980 când era profesor la Tîrgoviște și are dosarul de rețea numărul 231538. În prima perioadă avea ca misiune „supravegherea informativă a unor colegi semnalați cu diverse manifestări ostile”.
În perioada anilor 1980, Securitatea îl folosea pentru ”depistarea tinerilor de pe raza orașului cu preocupări de trecere frauduloasă a frontierei sau de rămânere ilegală în străinătate” și pentru de „acoperirea informativă” a formației corale „Cântarea Brănișteană”, se spune în hotărârea instanței. A avut un alt dosar de rețea cu numărul 213019. Prin delațiunile sale, constată Curtea de Apel, Iulian Voiculescu a ”adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, iar ca exemplu este una din persoanele despre au fost furnizate informații, ajunsă în atenția Securității, care i-a deschis dosar de urmărire informativă.
Surprinzător este că, deși decizia este din 2015, a fost publicată în Monitorul Oficial și, deci, și pe site-ul CNSAS de abia în septembrie 2019. Motivul, așa cum au relatat pentru Europa Liberă surse din CNSAS, este lipsa banilor.