De ce se răzbună Kovesi pe bulgari?

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

O știre cu potențial: Procurorul-şef european Laura Kovesi a respins ca nepotrivite şapte din cele zece propuneri ale Bulgariei pentru posturile de procurori europeni delegaţi, deoarece candidaţii nu ar avea calificarea şi experienţa necesare. Când vorbește despre lipsa experienței cineva făcut procuror general cu vreo 4-5 dosare la activ înseamnă mult, ce-i drept. Ori poate adevăratul motiv e altul, cum ar fi răzbunarea lui Kovesi pentru o imensă umilință suportată de la bulgari acum ceva timp?

Propunerile au fost înaintate de Bulgaria Parchetului European (EPPO) pe 18 februarie, după ce candidații au fost selectați de colegiul procurorilor Consiliului Judiciar Suprem, echivalentul CSM-ul românesc.

Ce motiv ar avea Laura Kovesi să se răzbune pe oamenii bulgarilor?
Simplu de explicat. Trebuie doar să ne amintim faptele.

În 2017, Bulgaria, presată de UE, a decis să își înființeze o structura proprie de tip DNA, luînd ca model chiar instituția condusă de Laura Kovesi. În noiembrie 2016, judecătorul bulgar Kalin Kalpakchiev vizitase România și făcuse schimb de experiență cu magistrații români; ulterior, în ianuarie 2017, Kalpakchiev îi adresează Laurei Kovesi invitația de a veni în Bulgaria și de a împărtăși direct din presupusa ei experiență în materie de anticorupție, altfel spus, de a-i ”antrena” pe procurorii bulgari.

E momentul cînd vine lovitura cumplită: pe 12 ianuarie, CSM-ul bulgăresc respinge atît ideea invitării lui Kovesi, cît și pe cea a ”antrenamentului” procurorilor bulgari cu ea.

Mai grav încă, Procurorul General al Bulgariei, Sotir Tsatsarov, o voce autoritară pe atunci în CSM-ul bulgar, o atacă direct pe Kovesi în declarații publice în punctul cel mai sensibil, afirmînd că el nu o percepe ca pe o autentică imagine a anticorupției.
Auci!

Cîteva zile după respingerea vizitei Laurei Kovesi, pe 30 ianuarie, președintele CSM-ului bulgar afirmă public că ”Modelul românesc al anticorupției nu este suficient de convingător și mai e de lucrat la el pînă să devină un exemplu pentru alte țări”.

Umilință după umilință.
Au venit și altele: cînd Kovesi a ajuns, totuși, în Bulgaria, în martie 2017, la invitația președintelui Curții Supreme de Justiție, Lozan Panov, nici șefii CSM, nici reprezentanții guvernului nu au primit-o, premierul Boiko Borisov fiind, el însuși, un politician nu foarte încîntat de ideea unui DNA bulgăresc. În iulie, Kovesi era terfelită din greu în presa bulgară, Kanal 3 găzduind un interviu cu procurorul Doru Țuluș care o desființa, practic, pe fosta sa șefă.
Mai apoi, pe 20 februarie 2019, Bulgaria a votat în Consiliul UE împotriva numirii lui Kovesi la șefia Parchetului European.

O poveste cu puțină dragoste și multă ură, per ansamblu.

La vremea loviturii administrate din scurt șefei DNA, Tsatsarov era Procuror General, iar Ivan Gheșev adjunctul său.
După încheierea mandatului său, Tsatsarov a preluat șefia DNA bulgăresc, pe care o deține în prezent, și l-a propulsat pe adjunctul său drept actual Procuror General al Bulgariei.
Ambii sunt membri ai actualului CSM bulgăresc, Gheșev fiind șeful secției procurori.

În mod cert, ambii sunt autorii listei de propuneri înaintate Procurorului European șef și respinse de Kovesi.
Bulgarii, pare-se, nu au fost suficient de atenți la avertismentele repetate ale Elenei Udrea: ”Doamna Kovesi nu uită și nu iartă!”. Și, cum se vede, Kovesi are acum ac de cojocul Bulgariei.