Miniștrii europeni de externe s-au arătat vineri rezervați față de ideea instituirii de noi sancțiuni împotriva Rusiei, conform declarațiilor consemnate de AFP înaintea reuniunii lor de la Riga (Letonia) ei părând mai degrabă preocupați de relaxarea sancțiunilor deja în vigoare decât de instituirea unora noi, transmite Agerpres.
Astfel, ministrul britanic de externe Philip Hammond a vorbit despre posibilitatea unor noi sancțiuni doar în cazul unei ‘agresiuni majore’ împotriva Ucrainei, unde armistițiul intrat în vigoare pe 15 februarie rămâne în continuare fragil, ambele tabere acuzându-se permanent de încălcarea încetării focului, în pofida continuării retragerii armamentului de pe linia frontului.
‘Vom pregăti eventuale noi sancțiuni, care ar putea fi impuse rapid în cazul unei noi acțiuni ce ar merge în direcția unei agresiuni majore din partea părții ruse ori dacă obligațiile ce decurg din acordul de la Minsk nu sunt respectate’, a indicat la Varșovia șeful diplomației britanice Philip Hammond.
În ce privește sancțiunile aflate în vigoare în prezent, șeful diplomației britanice a menționat că acestea trebuie menținute până când acordurile de la Minsk, care ‘sunt singurul instrument de care dispunem la ora actuală pentru a soluționa diferendul’, vor fi deplin respectate.
Și șefa diplomației europene, Federica Mogherini, s-a referit mai mult la posibilitatea ridicării actualelor sancțiuni decât la instituirea unora noi.‘Sancțiunile nu vor fi ridicate în lipsa unei adevărate evoluții pe teren. Pe de altă parte, suntem în continuare pregătiți să sporim presiunea dacă va fi necesar’, a spus Mogherini înaintea reuniunii ministeriale de la Riga, ce are ca principal punct pe agendă criza ucraineană.
‘Nu avem niciun motiv să relaxăm sancțiunile, nu am observat pe teren evoluții care să o permită’, a spus la rândul său la sosirea la reuniune ministrul olandez de externe Bert Koenders, care s-a arătat de asemenea reticent la ideea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. ‘Nu am observat nici o înrăutățire majoră, iar pentru a le înăspri (sancțiunile), ne trebuie de asemenea motive’, astfel și-a motivat poziția șeful diplomației olandeze, la o zi după ce Parchetul din țara sa a declarat că avionul malaezian Boeing-777 care s-a prăbușit vara trecută în regiunea Donețk din estul Ucrainei cu 298 de persoane la bord — dintre care 193 erau olandezi — a fost doborât de o rachetă rusească Buk lansată, cel mai probabil, de un echipaj rus.
La rândul său, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a remarcat faptul că în Ucraina ‘nu există o încetare a focului durabilă’ și a insistat asupra implementării acordului convenit la Minsk pe 12 februarie de liderii Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei. ‘Este nevoie de mai mult și anume să se confirme că retragerea armamentului greu și schimbul de prizonieri continuă și să fie posibile verificările pe teren’, consolidând misiunea de observatori a OSCE, a adăugat șeful diplomației germane.
Cu două zile înaintea acestei declarații, adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, a acuzat din nou Rusia că s-a implicat militar direct în conflictul din Ucraina, ea afirmând că mii de soldați ruși încă se află în estul separatist al Ucrainei, unde armata rusă și-a creat propria structură de comandă.
Ulterior, și secretarul general-adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a declarat că ‘mulți soldați ruși’ mor în luptele din Ucraina.
Între timp, armata ucraineană și separatiștii proruși continuă să se acuze reciproc de încălcarea armistițiului. Astfel, centrul de presă al trupelor guvernamentale a declarat că pozițiile armatei ucrainene au fost atacate de 14 ori în ultimele 24 de ore, în special în apropierea localităților Donețk și Mariupol. La rândul lor, separatiștii acuză armata ucraineană de 15 încălcări ale focului în același interval de timp.
Totuși, un element pozitiv este că ambele tabere continuă retragerea armamentului greu din zona tampon care trebuie să aibă o lățime de cel puțin 50 de kilometri, conform acordului convenit pe 12 februarie.
