La iniţiativa partidelor de guvernământ, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat vineri, în unanimitate, o hotărâre în favoarea iniţiativei cetăţeneşti europene Minorty SafePack (MSPI) care solicită protecţia la nivelul Uniunii Europene (EU) a drepturilor minorităţilor europene autohtone, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Inițiativa cetățenească „Minority SafePack” are drept scop crearea unei legislaţii europene a minorităţilor, care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic şi a drepturilor colective. Comisia Europeană a respins în trecut inițiativa deoarece Uniunea Europenă nu are atribuţii pe drepturile omului, fiind o organizaţie politică şi economică. Drepturile minorităţilor sunt în competenţa Consiliului Europei, iar tratatele privind minorităţile sunt ratificate de statele europene. Ulterior,în 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului „Minority Safepack”, urmând ca iniţiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populaţia Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.
Inițiativa a plecat din Transilvania de la UDMR și organizațiile secuiești.
Deputaţii, care au votat fără voturi contra şi abţineri
iniţiativa comună a fracţiunilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a
partidului partener Uniunea Creştin-Socială(CSU) şi a partenerului
lor în coaliţia guvernamentală, Partidul Social Democrat din
Germania (SPD), au făcut apel la Comisia Europeană să pună în
aplicare propunerile privind protecţia minorităţilor recapitulate
în MSPI.
Argumentând importanţa acestor propuneri, deputaţii au
evidenţiat faptul că peste 50 de milioane de cetăţeni ai Uniunii
Europene aparţin minorităţilor şi că pe lângă cele 24 de limbi
oficiale mai există în UE aproape 60 limbi regionale şi minoritare.
Un cetăţean UE din 8 aparţine unei minorităţi sau are o limbă
minoritară ca limbă maternă.
S-a subliniat faptul că, dintre minorităţile autohtone,
comunitatea romă sau sinti este cea mai numeroasă, fiind evaluată
la 12-14 milioane de suflete.
Printre altele s-a semnalat iminenţa pericolului “dublei
măsuri”, deoarece – în timp ce ţările candidate la aderare sunt
supuse unor criterii foarte stricte privind protecţia minorităţilor
– după aderarea la Uniune nu există niciun cadru legal care ar
putea asigura satisfacerea acestor criterii.
Prin urmare este indispensabil ca Comisia de la Bruxelles şi
toate celelalte instituţii UE să introducă pe ordinea de zi cauza
minorităţilor autohtone şi să asigure protecţie drepturilor
acestora – arată hotărârea adoptată de parlament.
Sprijinul Bundestag-ului faţă de MSPI “vine în momentul optim,
într-o perioadă în care Germania se află la preşedinţia Uniunii
Europene, iar preşedinta Comisiei Europene este germana Ursula von
der Leyen” – a subliniat comunicatul remis agenţiei ungare de presă
MTI de către deputatul UDMR în Parlamentul European (PE) Lóránt
Vincze, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor (FUEN)
care a lansat MSPI împreună cu UDMR.
“Cred că am reuşit să obţinem cel mai important sprijin de până
acum, înaintea hotărârii plenarei PE în decembrie şi deciziei
oficiale a Comisiei Europene în ianuarie” – a adăugat politicianul.
Iniţiativa cetăţenească se referă la deviza UE “Unitate în
diversitate” şi precizează în introducere că la bazele UE stau
respectul demnităţii umane şi al drepturilor omului, libertatea,
democraţia, egalitatea şi statul de drept. Afirmarea acestor valori
nu este însă suficientă pentru a preveni limitarea drepturilor
minorităţilor şi efectele dăunătoare care periclitează existenţa
limbilor şi culturilor minoritare.
Iniţiatorii recunosc că protecţia minorităţilor ţine în primul
rând de competenţa statelor membre, însă consideră că UE trebuie să
facă mai mult pentru protecţia minorităţilor naţionale decât face
în momentul actual.
Iniţiativa cetăţenească europeană a fost susţinută cu
semnăturile a 1 123 422 de persoane care provin, pe lângă Ungaria,
din Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Italia, Letonia, Lituania,
România, Suedia, Slovacia şi Slovenia.
