spot_img
4 C
București
vineri, noiembrie 22, 2024
AcasăAnalizeCe a turnat Mugur Isărescu la Securitate: Din 1979 a fost sursă

Ce a turnat Mugur Isărescu la Securitate: Din 1979 a fost sursă

-

- Reclama -

Curtea de Apel Bucuresti a facut publica cererea prin care CNSAS solicita judecatorilor sa constate ca guvernatorul BNRMugur Isarescu (71 de ani), a colaborat cu Securitatea.
Documentul CNSAS a fost transmis la solicitarea Ziare.com si este anonimizat.

- Reclama -

DOCUMENTUL CNSAS:

- Advertisement -

„Invederam Onoratei Instante ca din analiza dosarelor rezulta ca domnul (Mugur Isarescu- n.red.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizandu-le informatii sub nume conspirativ. La stabilirea identitatii dintre sursa si domnul (Mugur Isarescu- n.red.) au fost avute in vedere mai multe documente, pe care le atasam in copie certificate, potrivit legii, respective: dosarul nr. (cota CNSAS) – dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – dosar obiectiv.

Astfel, in cuprinsul tabelului privind reteaua informativa datat 3.05.1989 se gaseste consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obtinerii aprobarii de partid… 16.03.1986. Facem precizarea ca, desi este mentionata obtinerea aprobarii de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atesta faptul ca domnul (Mugur Isarescu- n.red.) a fost folosit in calitate de persoana de sprijin / sursa inca din 1979. Prin urmare, se poate deduce ca abia la data mentionata s-a obtinut aprobarea organelor de partid in perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de Securitate fara aprobarea PCR”, se arata in cererea de chemare in judecata.

- Advertisement -

De asemenea, argumente in sprijinul existentei identitatii dintre sursa (…) si domnul (Mugur Isarescu n.r.) rezulta si din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate in cadrul observatiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (…), respective document olograf semnat de (…) cu numele real (…);
Modificarea, de catre ofiter, in textul unei note a sursei (…), a pasajului „mi-a spus ca am fost cautat” cu „mi-a spus ca (…) a fost cautat (…);
Mentionarea de catre sursa (…), in textul unei note (…), a adresei la care locuieste, care coincide cu domiciliul domnului (Mugur Isarescu n.r.) din aceeasi adresa (…);
Coroborarea informatiilor din dosarul (…) care atesta desfasurarea unei combinatii privind verificarea sinceritatii si loialitatii sursei (…), actiunile propuse desfasurandu-se de fapt asupra domnului (Mugur Isarescu n.r.);
Mentiunile ofiterilor conform carora informatiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat si domnul (…), se verifica prin sursa (…);
Calitatea domnului, de sursa a organelor de Securitate, fara consemnarea numelui conspirativ, este atestata in diverse alte documente (…).

Asa cum rezulta din nota de constatare nr. (…), domnul (Mugur Isarescu n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), in perioada 1979-1989, fiind recrutat de catre (…), avand in vedere calitatea domniei sale de cercetator (…).

Pe parcursul colaborarii cu Securitatea, acesta a furnizat informatii prin care se denuntau activitati potrivnice regimului totalitate comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din Romania sub regimul comunist in comparative cu alte tari – notele din 16.12.1987 (…) si 05.03.1985 (…)

Analizand informatiile furnizate de catre parat, apreciem ca acestea vizeaza ingradirea dreptului la viata private (art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului) si a dreptului la libertatea cuvantului (art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965, art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si art 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului).

I. Informatiile furnizate Securitatii sa se refere la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Retinem, astfel notele din 16.12.1987 si 05.03.1985, redactate olograf si semnate de parat cu numele conspirativ (…), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din Romania sub regimul comunist fata de alte tari, respectiv:

– In legatura cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. Are rabufniri destul de dese de nemultumire fata de aspect sociale precum: transportul in comun din Drumul Taberii (acuzat ca ii rapeste mai mult de o ora); incalzirea locuintei in care traieste; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinta de a face comparatii cu situatia din alte tari. /…/ 3. Sursa a constatat o accentuare evidenta a manifestarilor de nemultumire, dup ace a divortat. /…/ (…)

– In legatura cu intalnirea din 05.03.1985 dintre E.D. si M.I. si D.W. /…/ sursa poate relata urmatoarele: /…/ d. D.W. in discutii a mentionat dificultatile intampinate de membrii comunitatii diplomatice din Bucuresti in aceasta iarna (in legatura cu asigurarea gazelor si caldurii). A aratat ca diplomatii acreditati la Bucuresti isi exprima nedumerirea in legatura cu acest lucru, intrucat de regula membrii corpului diplomatic sunt protejati in orice tara, in Romania insa ei au stat in conditii mai dificile decat populatia. 3. A manifestat interes fata de eventualelemasuri care vor fi luate in Romania pentru depasirea acestor dificultati. De asemenea, daca in Romania sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economica sau numai se repeat linia oficiala. 4. A pus intrebari in legatura cu unele neconcordante intre cifrele publicate in presa privind indeplinirea planului de dezvoltare a Romaniei (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese ca ponderea tarilor socialiste in comertul nostrum exterior este de circa 45%, pe cand din datele comunicatului de indeplinire a planului este 54%. /…/ (…)

Comentariile legate de nivelul de trai reprezinta atitudini potrivinice regimului totalitar comunist, intrucat este de notorietate faptul ca anii ’80 au fost guvernati de o politica restrictive in toate domeniile, inclusive in cel alimentar.
Potrivit Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania „sfarsitul anilor 1980 a coincis cu accentuarea politicii repressive, inclusive in plan economic.
Cu sprijinul unor specialist din domeniul sanatatii /…/ si din alte sectoare, conducerea PCR, si in primul rand Nicolae Ceausescu au luat decizii cu grave consecinte in planul vietii cotidiene a cetatenilor Romaniei: penuria artificiala organizata statal, reducerea dramatica a consumului de electricitate pentru uzul cetatenilor, dar nu numai, justificarea pe baze fals stiintifice a unor politici deliberate de infometare a populatiei. /…/
Obsesia lui Nicolae Ceausescu si a camarilei sale, izvorata inainte de toate dintr-o filosofie autarhiva, de a achita, intr-un interval foarte scurt, intreaga datorie externa (de peste 8 miliarde de dolari) a dus la deteriorarea accelerate a bazei tehnologice a economiei, a insutriei turistice si a consitiilor de viata. /…/ Cozile interminabile, soldate intotdeauna cu rezultate incerte, au devenit viata de zi cu zi a cetatenilor romani” (Raport final – Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, (…).

II. Informatiile prevazute la punctul 1 sa vizeze ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Si aceasta conditie este asigurata deoarece nu se poate retine ca furnizarea unor informatii de asemenea natura nu a fost facuta constient, avand reprezentarea clara a faptului ca relatari precum cele prezentate anterior nu ramaneau fara urmari.
Este exclus ca paratul sa nu fi realizat faptul ca, odata ce furniza astfel de informatii, asupra celor la care se referee in notele sale ar fi putut sa se desfasoare actiuni de investigare din partea Securitatii. Or, aceste posibile actiuni de investigare presupuneau cel putin incalcarea dreptului la viata private (prevazut de art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si de art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului), prin cautarea si obtinerea de noi informatii despre cei denuntati, fara acordul acestora.
De asemenea, masurile de urmarire se insapreau, daca cei denuntati se aflau deja in vizorul Securitatii.
Paratul nu putea sa cunoasca, in momentul redactarii notelor informative, daca Securitatea avea sau nu cunostinta de situatiile pe care urma sa le denunte. Atata timp cat paratul nu a luat in calcul si ipoteza in care Securitatea nu ar fi cunoscut situatia denuntata, rezulta ca paratul nu a menajat interesele persoanei denuntate, nu a avut o atitudine precauta si nici de protejare a celui denuntat.
Prin urmare, nesocotind interesele celui denuntat, paratul a vizat ingradirea dreptului la viata private in privinta celui denuntat, atat timp ca a acceptat ca persoana denuntata putea sa faca obiectul unor investigatii suplimentare ale Securitatii, ca rezultat al denuntului sau.

In concluzie, informatiile furnizate de domnul (Mugur Isarescu n.r.) au vizat ingradirea dreptului la viata (art. 17 din Pactului International privind Drepturile Civile si Politice si art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului) si a dreptului la libertatea cuvantului (art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965, art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si art. 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului).
In acest context, invederam onoratie instante ca legiuitorul nu distinge dupa cum victimele delatiunilor sunt cetateni romani sau straini. Interpretarea este sustinuta si de jurisprudenta in materie, din care amintim, cu titlul de exemplu:
Decizia nr. 2/ 2007 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a Civila;
Sentinta nr. 671/05.02.2010 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img