spot_img
2 C
București
sâmbătă, noiembrie 23, 2024
AcasăAnalizeKronika: Minoritatea săsească (germană) din România se bucură de mai multe decenii...

Kronika: Minoritatea săsească (germană) din România se bucură de mai multe decenii de sprijinul acordat de statul german, reprezentanţii statului român ridicând obiecții doar la programul de dezvoltare economică din Transilvania finanţat de statul ungar

-

- Reclama -

- Reclama -

Potrivit materialului publicat în numărul de vineri al cotidianului Krónika, minoritatea săsească (germană) din România se bucură de mai multe decenii de sprijinul acordat de statul german şi de donatori privaţi din Germania, reprezentanţii statului român nu au ridicat obiecţii faţă de acest aspect, aşa cum au făcut-o în cazul programului de dezvoltare economică din Transilvania, finanţat de statul ungar. Cotidianul transilvănean a publicat o sinteză cuprinzătoare privind activitatea Fundaţiei Saxonia, înregistrată în anul 1992 la Râşnov, în judeţul Braşov, transmite agenția maghiară de știri MTI.

- Advertisement -

Site-ul modest bilingv (în limbile germană şi română) al
fundaţiei cuprinde un submeniu în limba germană în care se găseşte
informaţia potrivit căreia Fundaţia Saxonia acordă minorităţii
germane din România sprijin economic provenit din bugetul
Republicii Federale Germania. Acest sprijin este disponibil nu doar
germanilor, ci şi “întreprinzătorilor de altă naţionalitate, care
întreţin legături cu minoritatea germană”
în judeţele Alba, Mureş,
Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Hunedoara. Acest scurt text
informativ precizează că se pot finanţa proiecte în valoare de
maximum 35 000 de euro, sub forma unui credit scutit de dobândă pe
termen de 5 ani. Finanţarea obţinută poate fi utilizată pentru
aprovizionarea cu surse şi materiale necesare producţiei.

Klaus-Harald Sifft, directorul executiv al Fundaţiei Saxonia a
declarat: scopul sprijinului economic a fost de la bun început
crearea de locuri de muncă pentru întreprinzătorii transilvăneni –
fără deosebire de naţionalitate. “O parte din beneficiari aparţin
într-adevăr comunităţii săseşti: ţelul nostru este să-i menţinem în
Transilvania, pe pământul lor natal. În acelaşi timp trebuie să
avem în vedere faptul că mulţi angajaţi de naţionalitate săsească
lucrează la firme ale întreprinzătorilor români. În cazul în care
aceste societăţi candidate corespund condiţiilor de sprijin cerute
de fundaţie, întreprinderea poate beneficia de finanţare”,
a
explicat directorul executiv.

- Advertisement -

În opinia sa, în urma scăderii de mari proporţii a populaţiei
săseşti, aproximativ 70% din proiectele sprijinite aparţin
antreprenorilor români, 20% celor maghiari, iar 10% revin
antreprenorilor saşi.

Fundaţia Saxonia a luat fiinţă la iniţiativa şi cu sprijinul
material al unor saşi emigraţi din Transilvania şi stabiliţi la
München, la început ea a funcţionat ca o organizaţie socială.

“Fundaţia a fost înfiinţată la începutul anilor 1990 pentru a
ajuta în formă organizată membrii comunităţii săseşti, cu alimente,
medicamente, haine şi sprijin financiar, precum şi prin alte
programe. Din resursele noastre din Germania, Fundaţia a sprijinit
spitale, cămine pentru bătrâni, şcoli, diverse instituţii de stat
şi persoane defavorizate”,
a detailat Klaus Sifft circumstanţele
înfiinţării, adăugând: în momentul actual, bugetul anual al
fundaţiei cuprinde mai mult donaţii băneşti ale saşilor care
trăiesc în Germania, decât sume provenite din bugetul de stat
german.

Potrivit lui Klaus Sifft, finanţele fundaţiei sunt verificate
nu doar de autorităţile române, ci şi de Curtea de Conturi a
Germaniei, de aceea fiecare proiect corespunde unor criterii
stricte. Cererile de finanţare economică pot fi solicitate de firme
ai căror indicatori economici oferă garanţia rambursării de către
beneficiar al creditului de 35 000 euro. Preşedintele a precizat că
activitatea fundaţiei este reglementată de acordul de prietenie
româno-german semnat în 1992. Partea acordului referitoare la
fundaţie nu a fost rediscutată nici după aderarea României la UE.

De altfel, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt
a semnat în urmă cu un an un acord de sprijin în valoare de 1,35
milioane euro cu conducătorul Fundaţiei. Pe baza acestuia, statul
german oferă sprijin material pentru 730 de pedagogi şi 200
educatoare care participă la învăţământul în limba germană din
România.

Klaus Sifft a declarat că Fundaţia Saxonia a oferit ajutor
pentru aproximativ o mie de întreprinderi transilvănene în 25 ani,
au creat 10 000 de locuri de muncă noi în domeniul serviciilor,
industriei, agriculturii şi sănătăţii. Directorul consideră că
eficacitatea activităţii lor este dovedită de faptul că în ultimii
10 ani un singur beneficiar nu fost capabil să ramburseze creditul.
În opinia lui Klaus Sifft, tinerii de azi din Transilvania au şanse
mai mari pentru a lansa o întreprindere de succes în România, decât
în Germania, de aceea îi încurajează pe tinerii saşi care mai
trăiesc pe aceste meleaguri să nu emigreze din ţară.

Răspunzând la întrebarea cotidianului, directorul executiv al
Fundaţiei Saxonia a declarat: organizaţia care apără interesele
germanilor din România, “Forumul Democrat al Germanilor din România
(FDGR) nu a fost receptiv la probleme economice nici în anii 2000,
perioadă în care la conducerea lui s-a aflat Klaus Iohannis,
actualul preşedinte al României, iar acest lucru este valabil şi
pentru preşedintele de azi al FDGR.”

Emigrarea în masă a comunităţii germane din România – care în
perioada dintre cele două războaie număra încă 800 000 de suflete –
a început în timpul dictaturii comuniste şi s-a accelerat
vertiginos după schimbarea de regim în 1989. La recensământul din
2011 doar 36 000 de persoane din România s-au declarat germani.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, după
întrevederea avută în data de 26 mai la Bucureşti, cu Péter
Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din
Ungaria, a cerut ca programul de dezvoltare economică din
Transilvania, finanţat de statul ungar, să respecte legea
concurenţei din România şi din UE, să fie desfăşurat “în mod
transparent şi fără discriminare”, “nu pe bază etnică”, iar aceste
condiţii să fie stabilite într-un acord.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img