Scriitorul și jurnalistul Dorin Tudoran îi dă o replică lui Dan Tapalagă după articolul acestuia referitor la nominalizarea la SRI a lui Eduard Hellwig.
CINE E DORIN TUDORAN?
Dorin Tudoran (n. 30 iunie 1945, Timișoara) este un blogger, eseist, poet, publicist și Disident#Disident_din_România politic român. Este absolvent al Liceului „Mihai Viteazul” din București unde obține un bacalaureat în 1963. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Româna a Universității din București (1968). Redactor la publicațiile românești pentru străinătate (1971-1973). Redactor la revista Flacăra (1973-1974) și Luceafărul (1974-1980). Bursier în Franța și R.F.G. (1979, 1980-1981). Membru al Partidului Comunist Român până în anul 1982. Din 1977 până in 1981, când demisionează, face parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. În 2011 era director al programului „Democracy Follows” la organizația World Learning din Washington, DC, SUA.
La 7 aprilie 1984, Dorin Tudoran depune o cerere prin care invocă dreptul de a emigra, împreună cu familia. În fața refuzului autorităților de a-i răspunde, îi adresează, pe 1 august 1984, un memoriu lui Nicolae Ceaușescu, în care afirma, între altele: „ca scriitor, cetățean și părinte m-am convins definitiv că între credințele mele cele mai profunde despre Om si Drepturile sale inalienabile, Libertate și Democrație, Dialog și Opinie, Cinste și Echitate, Cultură și Educație, Patriotism și Sacrificiu etc. și realitățile românești de azi există o prăpastie de netrecut”.
Pe 8 aprilie 1985, este convocat la Procuratura Municipiului București și amenințat cu un proces penal. La 25 aprilie 1985, declară greva foamei și încearcă să obțină o audiență la Consulatul SUA din București. Este transportat (împreună cu fiica sa în vârstă de 8 ani) la sediul Secției 1 Miliție București, unde este anchetat și reținut timp de 12 ore. Pe data de 6 iunie 1985 încetează greva foamei. Pe 24 iulie 1985 pleacă din R.S.R. Se stabilește în SUA unde va edita sub egida centrului de politologie Foreign Policy Research Institute din Philadelphia publicația „Agora. Revistă alternativă de cultură” (Philadelphia, 1987–1992). Revine în România în 1990 ca reprezentant al SUA și apoi lucrează la consulatul SUA din Chișinău, capitala republicii Moldova.
POSTAREA LUI DORIN TUDORAN PE FACEBOOK:
Referitor la cel mai recent al lui Dan Tapalaga: Dan Tapalaga are dreptate – intr-o alianta exsita mecanisme care presupun informari reciproce etc.
Dan Tapalaga nu are dreptate cand omite principiul reciprocitatii. Cred ca nu pretinde ca, de fiecare data cand face o numire – la FBI, la CIA, la alte agentii care se ocupa de securitate nationala – presedintele american ii suna pe presedintii tarilor aliate si ii intreaba „Ati fi de acord sa-l pun la FBI pe John Smith? Evident, daca nu sunteti de acord, nu-l pun.”
Dan Tapalaga are dreptate mentionand ca SUA au interese strategice in Romania. Numai ca, zau asa!, cele mai importante interese strategice in Romania le are Romania.
O intrebare pentru Dan Tapalaga: oare de ce nu presa americana urecheaza sefii de stat straini pentru ca nu se consulta cu Washingtonul in numirile pe care le fac ici si colo, dar se trezesc, de pilda, ziaristi romani sa-i reproseze asa ceva presedintelui Romaniei?
O alta intrebare pentru Dan Tapalaga: cum a reactionat Domnia Sa, cand presedintele Basescu l-a numit la SIE pe Claudiu Saftoiu fiindca, apud TB, „asa i-a poftit sufletelul sotiei (lui CS)”. Ca sa nu mai spun, ca Adriana Saftoiu a respins, public, in cateva randuri „motivul” indicat de TB. Chiar a sunat TB la Casa Alba si a spus „Alo, nevestei lui CS ii pofteste sufletelul sa-l numesc sotul director la SIE. Imi dati voie ori nu? Daca nu, sa stiti ca-l numesc pe Dorin Cocos, fiindca e baiat de comitet si om de incredere?”
Cooperarea e una; servilismul – altceva. Sa fii „ziarist independent” (vorba vine) si sa-i ceri presedintelui sa practice servilismul e cam ciudat…
Daca – prin absurd – diplomati americani aflati in post la Bucuresti i s-au plans lui Dan Tapalaga de propunerea facuta de presedintele Iohannis pentru functia de Director al SRI, fara sa se consulte cu Washingtonul, i-a intrebat, cumva, asa, pe principiul reciprocitatii care functioneaza intre „aliati strategici”, „Dar Washingtonul ce fel de aliat ne este, cand tine Romania fara un ambasador la Bucuresti de peste 2 ani?”
