În Franţa, după 40 de zile de grevă continuă, un record, luni s-a înregistrat cel mai mic număr de grevişti. Aceştia protestează împotriva reformei pensiilor. Mai puţin de 25% din conductorii de tren sunt în grevă. Pierderile înregistrate în aceste zile de grevă de compania naţională feroviară şi de regia de transport în comun din Paris sunt de ordinul a sute de milioane de euro. Tranportul în comun din Franţa este puternic perturbat de greva intersindicală începută în data de 5 decembrie, transmite RFI.
Pentru companía naţională de transport feroviar SNCF greva costă, pe zi, 20 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că în 40 de zile de grevă, SNCF a pierdut 800 de milioane de euro.
Astfel că primul impact al acestei greve, este unul financiar – paguba înregistrată practic prin nevânzarea de bilete în această perioadă. În cea mai mare parte a timpului, doar un tren TGV din 5 a circulat, într-o perioadă importantă – sărbătorile de sfârşit de an, perioadă în care de obicei locurile în tren sunt deja cumpărate chiar şi cu două luni în avans – astfel că mulţi călători au fost nevoiţi să îşi găsească alternative de transport iar mulţi se plâng că încă nu au reuşit să îşi recupereze contravaloarea biletelor anulate.
În prezent, circulă 8 trenuri de mare viteză din 10. Sindicatul feroviar anunţă că rămâne de în grevă până cel puţin vineri.
Banii din încasările din bilete urmau să fie folosiţi pentru modernizarea căilor feroviare – iar această lipsă va determina o întârziere a lucrărilor prevăzute deja.
3 milioane de euro pierde zilnic şi regia locală de transport din Paris unde, din 5 decembrie nu este asigurat nici măcar un serviciu minim. Doar două linii de metrou din 16 au circulat normal în această perioadă şi doar o parte din autobuze, mai puţin de jumătate. Preţul conflictului este estimat la 200 de milioane de euro.
Iar dacă ne uităm la cât a câştigat regia de transport RATP în 2018 – ei bine este chiar 200 de milioane de euro astfel că cel mai probabil, regia va încheia 2020 pe minus.
Ca o noutate – guvernul a anunţat că retrage, provizoriu, vârsta de la care francezii nu mai sunt penalizaţi dacă au ieşit mai devreme la pensie – adică după 62 de ani şi înainte de 64 de ani. Chiar şi aşa sindicatele au anunţat că nu opresc protestele iar unele revin în stradă chiar în această săptămână. Spre exemplu, luni s-au aflat în grevă, două centrale ale Băncii Naţionale.
Marţi este ziua în care protestează personalul medical – de altfel acesta protestează de mai bine de un an împotriva lipsei de personal din spitale – Franţa înregistrează o penurie importantă de doctori şi asistente medicale. Si tot marţi, nu se va lucra în porturi.
Miercuri, sindicatele funcţionarilor publici vor protesta în faţa Ministerului de Finanţe.
Iar joi, pe 16 ianuarie, o nouă manifestaţie de stradă este organizată la scară naţională, a 6-a zi de proteste de stradă, de la începutul grevei generale.
24 ianuarie este ziua în care va fi prezentat proiectul de lege în Consiliul de Miniştri.
Iar pe 3 februarie textul va fi examinat de o comisie specială din Adunarea Naţională urmând ca un prim vot să fi acordat pe 17 februarie. Ca să îşi continue traseul parlamentar, textul va trebui să fie votat de deputaţi în condiţiile în care dezbaterile parlamentare vor fi suspendate în Franţa între 15 şi 22 martie din cauza alegerilor locale.
Dacă în tot acest timp nu va fi găsit un consens între sindicate şi guvern, este în continuare posibil ca guvernul să reintroducă în proiect această menţiune privitoare la vârsta de echilibru pentru pensionare.
Oricum, până la începutul verii Parlamentul va da votul final asupra acestui proiect de lege, extrem de controversat, al pensiilor.
