Potrivit sociologului Tamás Kiss din Cluj-Napoca, maghiarii şi românii din Transilvania trăiesc în lumi paralele, însă aceste lumi sunt asimetrice datorită statutului diferit al celor două limbi. Cercetătorul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a declarat cotidianului Krónika cu ocazia comemorării sângeroasei confruntări româno-maghiare de la Târgu-Mureş din 1990, numită şi „Martie negru”. Analiza a fost publicată pe site-ul Krónika, vineri seara, transmite agenția maghiară de știri MTI.
În opinia lui Tamás Kiss, începând din 1990 a crescut distanţa
între cele două comunităţi din Târgu-Mureş. “Martie negru” a fost
începutul acestui proces de distanţare. Între timp, în ultimii 31
de ani s-a dezvoltat sistemul instituţional al lumii maghiare
paralele, au fost înfiinţate şcoli maghiare şi mai multe instituţii
maghiare în domeniul culturii, sportului şi al economiei.
Sociologul crede că aceste lumi paralele nu sunt egale deoarece
limbile română şi maghiară nu au un statut egal, limba române
predomină în spaţiul public. În opinia sa, acest lucru explică şi
mare parte a inegalităţilor ce se manifestă în relaţia
româno-maghiară.
“Românii nu trebuie să-şi părăsească niciodată lumea proprie,
zona lor de confort, în timp ce maghiarii trebuie să iasă din a
lor, pentru a-şi rezolva problemele oficiale în limba română” – a
subliniat sociologul, explicând: lumea maghiarilor se încadrează
oarecum în lumea românească, în schimb românii nu se intersectează
cu cea maghiară, cu excepţia celor din Ţinutul Secuiesc.
Citând rezultatele studiului Monitor interetnic 2020, realizat
de Institutul pentru Politici Publice în Ţinutul Secuiesc şi de
Institutul Bálványos, sociologul a declarat că în România există o
puternică intoleranţă faţă de utilizarea limbii maghiare. O treime
din românii chestionaţi au declarat că se simt deranjaţi dacă se
vorbeşte maghiara în jurul lor, în timp ce proporţia celor care
sunt în general deranjaţi de mediul în care se vorbeşte o limbă
străină este mult mai redus. Cercetările au demonstrat că marea
majoritate a românilor resping şi drepturile existente privind
folosirea limbii maghiare.