Tribunalul Prahova, care l-a achitat pe fond pe fostul deputat Vlad Cosma într-un dosar privind finanţarea ilegală a unei campanii electorale, a constatat „vulnerabilităţi majore ale anchetei penale” după analiza manierei în care au fost administrate mijloacele de probă, observaţia vizând instrumentarea cauzei până la preluarea ei de către procurorul care a semnat rechizitoriul, se arată în motivarea deciziei pronunţate în luna august conform Agerpres.
Potrivit sursei citate, premergător analizării activităţii infracţionale reţinute în sarcina fiecărui inculpat, tribunalul a apreciat că se impune a se releva parcursul dosarului de urmărire penală până la data sesizării judecătorului de cameră preliminară, în vederea stabilirii fiabilităţii probelor administrate, a valorii probante a acestora şi a celor care pot servi la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti legitime.
Astfel, instanţa arată că acest dosar a fost rezultat după disjungerea cauzei din dosarul cunoscut în spaţiul public drept „dosarul Păvăleanu” şi a trecut succesiv prin declinări şi disjungeri până la reînregistrarea acestuia pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cu numărul 427/P/2014.
„Aceste mijloace de probă au fost administrate de procurori diferiţi, cel din urmă dispunând trimiterea în judecată a inculpaţilor după readministrarea mijloacelor de probă constând în declaraţii suspecţi/inculpaţi şi martori administrate anterior, dar şi a altora pe care le-a apreciat concludente şi utile soluţionării cauzei, procedând inclusiv la încetarea măsurilor de protecţie dispuse prin ordonanţa nr.189/P/2014 faţă de XX (inculpat) şi XXX (martor) cărora li se acordase calitatea de martori ameninţaţi şi care fuseseră audiaţi sub pseudonimele XX şi XX”, se precizează în motivare.
Instanţa arată că ceilalţi doi procurori care au instrumentat dosarul de urmărire penală anterior reînregistrării acestuia pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au probleme cu legea.
Astfel, unul dintre ei a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.2170/P/2019 al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului pentru comiterea cu intenţie directă, în calitate de procuror de caz în dosarul 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a infracţiunilor cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor martorilor, participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare sub modalitatea instigării în formă continuată.
Procurorul la care face referire instanţa este Mircea Negulescu.
„Cel de-al doilea (XXX) a fost condamnat prin sentinţa penală nr.314/22.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie Justiţie, definitivă prin respingerea apelurilor, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită (…), constând în aceea că, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, a pretins în cursul lunii decembrie 2016, în mod indirect, prin intermediul inculpatului XX, suma de 260.000 euro de la martorul denunţător XXX, cercetat pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul nr.426/P/2014 aflat în instrumentarea magistratului procuror, cu scopul adoptării unei soluţii favorabile martorului denunţător”, menţionează sursa citată.
În acest caz este vorba despre procurorul Cătălin Ceort, dosarul fiind instrumentat la DNA Ploieşti după un denunţ făcut de Vlad Cosma.
„Se observă, aşadar, că prin maniera în care au fost administrate mijloacele de probă de către cei doi procurori amintiţi în precedent a fost compromis caracterul echitabil al procedurii derulate împotriva inculpaţilor, concluzia judecătorului fiind existenţa unor vulnerabilităţi majore ale anchetei penale ce poate fi verosimil considerată a nu se fi desfăşurat în condiţii de legalitate până la momentul preluării dosarului de către procurorul semnatar al rechizitoriului. Practic, îndoiala legitimă a nerespectării unei proceduri judiciare echitabile în privinţa strângerii probelor de vinovăţie aflate în dosarul de urmărire penală şi neexcluse pe parcursul procesului penal, chiar dacă în cuprinsul rechizitoriului nu s-a făcut referire la ele ca regăsindu-se printre cele ce susţin acuzaţiile, permite instanţei să constate că obiectivitatea probelor strânse de către cei doi procurori a fost vulnerabilizată de activitatea pretins infracţională de care este în mod verosimil şi legitim suspectat procurorul XX/ pentru care este condamnat procurorul XXX, fiind afectată într-o manieră esenţială prezumţia îndeplinirii cu bună-credinţă a activităţii de urmărire penală”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova.
În acest context, acuzaţiile aduse inculpaţilor din dosar au fost analizate de instanţă prin raportare la mijloace de probă asupra cărora nu planează suspiciuni.
Fostul deputat Vlad Cosma a fost achitat de Tribunalul Prahova sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare a banilor în formă continuată într-un dosar privind sponsorizarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile locale din 2012, decizia nefiind definitivă.
