La Chișinău și la Tiraspol, unde s-a aflat în vizită marți, ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a cerut să se pună în practică protocolul de la Berlin de la începutul lunii iunie, când, după o întrerupere de 2 ani, au fost reluate negocierile în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean. Protocolul prevede, între altele, ca Chișinăul să recunoască diplomele de studii și plăcuțele de înmatriculare auto transnistrene, transmite Radio Europa Liberă.
Cererea lui Steinmeier are ca substrat acordarea unui statut special Transnistriei așa cum cere Rusia.
Steinmeier este și președintele în exercițiu al OSCE.
„Efortul domnului Steinmeier nu este în niciun caz de a rezolva conflictul ruso-moldav de pe teritoriul Republicii Moldova, este acela de a legaliza separarea Transnistriei de Republica Moldova”, a declarat într-un interviu la REL cunoscutul analist Vladimir Socor.
Deocamdată de la București nu există nici o reacție pe acest subiect care afectează interesele de securitate ale României.
Vladimir Socor este analist politic al Fundației Jamestown si Eurasia Daily Monitor, specializat în zona Europei de Est.
Cu prezența în continuare a trupelor rusești pe teritoriul respectiv,domnul Steinmeier presează pentru ca Republica Moldova să treacă la elaborarea unui statut special pentru Transnistria. Despre acest statut special se discută de mulți ani. Republicii Moldova i-a fost, practic, impus un fel de angajament ca, la un moment dat, să adopte un statut special. Noțiunea de „statut special” este una specifică spațiului post-sovietic, spațiului hegemonic rusesc, ea nu este o noțiune europeană. Nicăieri în Europa nu veți găsi chestiunea „statutului special”. Este o invenție a Rusiei care datează încă din anii ʾ90, de aproape 20 de ani, afirmă Socor.
Problema care ne preocupă acum este aceea a statutului special pentru care Rusia, cu sprijinul domnului Steinmeier, și al guvernului francez, nu al cancelarei Merkel, fac presiuni asupra Ucrainei să adopte un statut special pentru regiunile ocupate de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Dacă Republica Moldova cedează și trece la elaborarea unui statut special, se vor intensifica și presiunile asupra Ucrainei, se va crea un precedent, pentru ca Ucraina să facă aceleași cedări, cărora președintele Poroșenko și majoritatea parlamentului ucrainean li se opun. Dacă, pe de altă parte, președintele Poroșenko și Rada Supremă din Kiev cedează la presiunile de acolo, atunci ne va fi nouă cu atât mai greu să rezistăm presiunilor asupra Republicii Moldova. Aceste două probleme trebuie văzute în corelație, consideră Socor, apreciat drept unul din cei mai buni analiști pe spațiul ex-sovietic.
