ANALIZĂ FLUX 24 ȘI INCISIV DE PRAHOVA:
Despre propunerea PSD a primului ministru in persoana lui Sevil Shhaideh se poate constata ca poate genera un risc politic si unul diplomatic in raport cu parteneriatele stabilite atat cu NATO cat si in raport cu statutul nostru de tara membra a UE, intrucat chiar daca dansa nu ridica, eventual, unele probleme in raport cu Legea nr.182/2002 – privind protecţia informaţiilor clasificate, HG nr. 585/2002 – Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor, respectiv Legea 415/2002 privind CSAT, in schimb sotul acesteia, Akram Shhaideh, poate ridica intrebari semnificative in contextul prevederilor actelor normative anterior precizate.
CITIŢI ŞI: Soțul lui Sevil Shhaideh a lucrat 22 ani pentru regimul Assad
Intrucat sotul acesteia, dl. Akram Shhaideh care s-a nascut in martie 1962, in Latakia, Siria, iar in Romania a lucrat in cadrul Regiei Autonome Judetene Drumuri si Poduri (RAJDP) Constanta, dupa care a ajuns consilier al unui secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2014, poate sa intre sub incidenta unor prevederi ale HG 585/2002, aspect ce pune in discutie si validarea doamnei Sevil Shhaideh in calitate de prim ministru, intrucat dansa va detine dupa depunerea juramantului pozitia oficial de vicepresedinte al CSAT, conform Legii nr.415/2002, art.5 “(1) Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (2) Primul-ministru al Guvernului României îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.…” si, implicit va avea mai mult atributii in aceasta activitate cum ar fi art.7 “(1) Şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au caracter secret. Şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. (2) Ordinea de zi se stabileşte de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui. (3) Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi.”.
Ca atare, conform Legii nr.182/2002, art.7 “(4) Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit.d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:
a) Preşedintele României;
b) prim-ministru;
c) miniştri
d) deputaţi;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei…”,
Sens in care pentru evitarea unor riscuri sau amenintari la adresa securitatii nationale atat SRI cat si alte structuri nationale sau departamentale de securitate nationala legal stabilite pe teritoriul Romaniei, au obligatia respectarii cerintelor legislatiei nationale aplicabile pe domeniul protectiei informatiilor clasificate, in sensul aplicarii art.158 – 164 din HG 585/2002.
Ca atare enuntam prevederile:
– art.158 alin (2) “Sunt relevante şi vor fi luate în considerare, la acordarea avizului de securitate, caracterul, conduita profesională sau socială, concepţiile şi mediul de viaţă al soţului/soţiei sau concubinului/concubinei persoanei solicitante.”
– art.159 “Următoarele situaţii imputabile atât solicitantului, cât şi soţului/soţiei sau concubinului/concubinei acestuia reprezintă elemente de incompatibilitate pentru acces la informaţii secrete de stat:
a) dacă a comis sau a intenţionat să comită, a fost complice, a complotat sau a instigat la comiterea de acte de spionaj, terorism, trădare ori alte infracţiuni contra siguranţei statului;
b) dacă a încercat, a susţinut, a participat, a cooperat sau a sprijinit acţiuni de spionaj, terorism ori persoane suspectate de a se încadra în această categorie sau de a fi membre ale unor organizaţii ori puteri străine inamice ordinii de drept din ţara noastră;
c) dacă este sau a fost membru al unei organizaţii care a încercat, încearcă sau susţine răsturnarea ordinii constituţionale prin mijloace violente, subversive sau alte forme ilegale;
d) dacă este sau a fost un susţinător al vreunei organizaţii prevăzute la lit. c), este sau a fost în relaţii apropiate cu membrii unor astfel de organizaţii într-o formăde natură să ridice suspiciuni temeinice cu privire la încrederea şi loialitatea persoanei.”
– art.160 “Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.
Ce se poate observa este faptul ca toate elementele de incompatibilitate precizate prin lege cuprind prevederi cu caracter subiectiv greu cuantificabile si greu de combataut cu atat mai mult cu cat informarea pe aceasta speta catre presedintele tarii sau alte organe abilitate legal are caracter secret de stat si nu poate fi divulgata sau accesibila publicului, cetatenilor sau spatiului media. Mai mult dupa cum se observa in actul normativ in cauza elementele de incompatibilitate pot fi enuntate daca se pot ridica “suspiciuni temenice cu privire la increderea si loialitatea persoanei”, oare cine stabileste astfel de criteriile de loialitate si de incredere ale unei persoane si cum se cuantifica aceste situatii ce tin strict de personalitatea si caracterul, profilul moral al unei persoane, cum poate SRI de ex sa stabileasca aceste trasaturi de caracter/perosnalitate si cum apar suspiciulnile temenice, cine sau ce organism poate sa verifice aceste suspiciuni, deci presedintele poate lua de bun ce spun serviciile de informatii dupa interesele acestora.
Acum oare ce interese au serviciile si mai ales SRI in propunerea facuta de PSD a primului ministru in persoana lui Sevil Shhaideh, care are ca sot un cetatan sirian. Vor valida sau nu din punct de vedere al protectiei informatiilor clasificate in Romania.
