Ziar important de la Kiev cere oprirea războiului și cedarea de teritorii

Cel mai exploziv articol apărut în presa din Ucraina de la debutul invaziei rusești pînă în prezent a fost publicat în Strana Today, una dintre cele mai citite cinci publicații ucrainene ale momentului. În el se face o radiografie necruțătoare a situației de pe front, cu o Ucraină care nu dă semne că poate răzbi în fața rușilor și se cere, pur și simplu, oprirea războiului după scenariul coreean, adică înghețarea conflictului pe termen nedefinit, pe actualele teritorii. Mai mult, jurnaliștii ucraineni atrag atenția că Zelenski și Occidentul au o viziune deformată asupra realității, mai precis se îmbată cu apă rece, transmite Inpolitics.
Un asemenea articol în presa ucraineană, publicat, să zicem, acum un an, i-ar fi trimis pe toți jurnaliștii în pușcărie, cu eticheta de ”putiniști” pe frunte.
Acum, el ajunge la milioane de cititori. Poate nu întîmplător într-un moment cînd SUA refuză să mai dea zeci de miliarde, UE se codește cu livrările de armament, iar Zelenski e tot mai presat de cuplul Zaluzhny-Klitkscho. Iar Putin tocmai se va adresa planetei prin interviul dat lui Tucker Carlson.

Astrele ucrainene pare că încep să se alinieze.

Difuzăm integral articolul exploziv din Strana:

”În contextul unor abordări tot mai sumbre din mass-media occidentale privind perspectivele forțelor armate ucrainene pe linia frontului, precum și al datelor conform cărora există un număr tot mai mare de ucraineni care sunt gata să pună capăt mai devreme războiului prin compromisuri cu Rusia, autoritățile ucrainene continuă să adere la poziția lor rigidă anterioară – război până la atingerea frontierelor din 1991 și fără negocieri în alte condiții.

Opțiunea păcii sau a unui armistițiu de-a lungul liniei frontului (scenariul coreean) este respinsă în mod categoric. 
Principalele argumente sunt că aceasta ar însemna o capitulare de facto a Ucrainei, deoarece Rusia ar păstra controlul asupra părții capturate a țării, ceea ce nu poate fi permis. În plus, încetarea focului va oferi Rusiei o pauză pentru a se pregăti pentru un nou război și pentru a ataca din nou Ucraina sau chiar Europa.

În general, această poziție este împărtășită (cel puțin în mod public) și de liderii principalelor țări occidentale.
Cu toate acestea, astfel de argumente în situația actuală par oarecum, să spunem, contradictorii.
În primul rând, trebuie remarcat faptul că, deși „scenariul coreean” va părea o victorie formală a Rusiei (fixarea controlului asupra teritoriului capturat), nu va fi nici o înfrângere și, cu atât mai mult, nici o capitulare a Ucrainei.

Ucraina își va păstra statalitatea, accesul la mare, cea mai mare parte a teritoriului său, perspectivele de aderare la UE și, cel mai important – o armată ucraineană pregătită de luptă, a cărei simplă prezență va fi un factor serios de descurajare a oricăror încercări ale Rusiei de a lansa un nou atac asupra Ucrainei sau, cu atât mai mult, asupra Europei. Și viceversa – continuarea războiului creează riscul unei înfrângeri complete a Ucrainei în cazul unor evoluții nefavorabile pe front. Cu toate consecințele care decurg de aici pentru Ucraina și pentru securitatea în Europa.

În ceea ce privește argumentul conform căruia încetarea focului va oferi Rusiei o pauză pentru a se pregăti pentru un nou război, atunci, pe baza situației actuale de pe front, nu Rusia are nevoie de o pauză acum, ci Ucraina. Pentru că armata ucraineană este cea care se confruntă acum cu un deficit uriaș de arme și muniții (nu doar din cauza lipsei unei decizii a Congresului SUA, ci și din cauza faptului că industria militară occidentală este mult mai lentă decât cea rusă în a lua avânt în producție). Și, cel mai important, armata ucraineană este cea care resimte acum cel mai acut deficitul de personal.

Prin urmare, în mod logic, Ucraina este cea care are acum nevoie de o pauză, pe care ar putea să o folosească pentru a-și reînarma armata (inclusiv prin obținerea acelor tipuri de arme pe care Occidentul le oferă acum Ucrainei beligerante la scară foarte limitată din cauza temerilor de escaladare a relațiilor cu Rusia), pentru a reface personalul și pentru a crește eficiența în luptă. Ucraina va avea, de asemenea, posibilitatea de a-și stabili propria producție de arme fără a se teme de atacuri asupra întreprinderilor sale.

Prin urmare, aceste argumente pentru respingerea „scenariului coreean” nu par logice din punctul de vedere al Ucrainei și al Occidentului.

În realitate, există un alt motiv pentru care Zelensky respinge orice altă opțiune de încheiere a războiului, în afară de cea de a merge la granițele din 1991.
Autoritățile ucrainene nu cred că Rusia este capabilă să învingă Ucraina. În imaginea lor despre lume, situația nu este atât de gravă pe cât o prezintă presa occidentală, care încearcă să încurajeze Congresul să deblocheze ajutorul pentru Ucraina. 
Această imagine a lumii nu exclude faptul că armata rusă va putea cuceri alte câteva teritorii și orașe mici (de exemplu, Avdeevka sau chiar Kupyansk), dar frontul nu se va prăbuși, iar AFU nu va permite armatei ruse să pătrundă în direcții importante din punct de vedere strategic (spre Kiev, Dnipro, Odessa).

De asemenea, autoritățile ucrainene se așteaptă ca, într-un fel sau altul, mobilizarea să fie repornită și armata să fie suplimentată cu noi recruți, lipsa munițiilor să fie compensată în curând de dronele produse în masă în Ucraina, iar până în 2025 industria occidentală să „accelereze”.

Kievul contează pe primirea pachetului de ajutor deja adoptat de UE și pe faptul că SUA vor oferi asistență într-un fel sau altul. Iar dacă nu o vor face, deficitul poate fi compensat, cel puțin parțial, prin acceptarea creșterii ajutorului din partea țărilor europene (de exemplu, Norvegia). Adică, într-un fel sau altul, dar sistemul financiar și economia țării vor fi ferite de colaps. Iar problemele legate de aprovizionarea cu armament din partea SUA (dacă vor continua) vor fi cel puțin parțial nivelate prin creșterea producției interne și extinderea aprovizionării de la alți parteneri.

În general, calculul este că Ucraina poate rezista unui război lung – cel puțin un an, cel puțin doi, cel puțin trei. Și nu va exista nicio înfrângere, frontul va fi ținut. Și apoi, într-o zi, sub influența sancțiunilor și a greutăților din timpul războiului, vor începe „marile convulsii” în Rusia.

Întrebarea cheie este cât de realistă este o astfel de strategie.

În primăvara anului 2022, Rusia era pregătită să își retragă trupele până la linia 24 februarie în schimbul statutului de neutralitate al Ucrainei.

În noiembrie 2022, pe fondul situației dezastruoase de pe linia frontului, Rusia ar fi probabil pregătită pentru un „scenariu coreean” (o încetare a focului de-a lungul liniei frontului) fără nicio condiție suplimentară. Și atunci Bakhmut ar fi rămas ucrainean, iar Avdeevka nu s-ar fi transformat în ruine. Zeci de mii de ucraineni ar fi fost în viață.

Chiar și acum, dacă e să dăm crezare presei occidentale, Putin este încă pregătit pentru „scenariul coreean”. Deși va insista probabil asupra statutului de neutralitate al Ucrainei.

Cu toate acestea, dacă evenimentele din război vor începe să se dezvolte într-un scenariu nefavorabil pentru AFU și dacă previziunile sumbre privind amenințarea unei prăbușiri a frontului sunt justificate, atunci, cel mai probabil, atitudinea atât a lui Zelenski, cât și a partenerilor occidentali față de „scenariul coreean” se va schimba dramatic. Și vor fi gata să înceapă negocieri cu Putin pe această temă.

Cu toate acestea, marea întrebare este dacă Putin va fi gata să negocieze într-o astfel de situație. Și chiar dacă va fi pregătit, este evident că termenii unei încetări a focului pentru Ucraina vor fi de multe ori mai răi decât ar putea fi acum.

Dorința conducerii militare și politice a Ucrainei de a pune capăt războiului prin atingerea granițelor din 1991 este de înțeles. Cu toate acestea, riscul imens pentru țară de a judeca greșit perspectivele de evoluție a evenimentelor este, de asemenea, de înțeles”. (Traducere Bogdan Tiberiu Iacob)