România este „în calendar” cu îndeplinirea ţintelor asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă până la data de 31 martie, a declarat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, care a subliniat că prima cerere de plată care va fi depusă în luna mai are legătură cu jaloanele închise în decembrie anul trecut.
„Suntem într-un calendar, ne ţinem de el. În decembrie, toate ministerele şi-au făcut datoria, am avut jaloane închise şi la acelaşi lucru mă aştept de fiecare dată. (…) Prima cerere de plată pe care o vom depune în mai are legătură cu jaloanele închise în decembrie. (…) Nu sunt riscuri în acest moment, nu există niciun risc, cel puţin din analiza pe care o am, nu am văzut acest risc să nu putem depune cererea de plată în mai, aşa cum ne-am programat”, a precizat Vîlceanu, la Parlament, după ce a participat la Comisia pentru fonduri europene din Senat la o dezbatere cu privire la stadiul implementării PNRR.
El a adăugat că pentru celelalte jaloane care trebuie atinse pentru a efectua cererile de plată, dacă vor exista întârzieri, acesteia trebuie să fie rezolvate.
Potrivit lui Dan Vîlceanu, la Ministerul Dezvoltării jaloanele vor fi închise prin publicarea ghidurilor care deja au fost avizate de Ministerul Proiectelor Europene.
„E adevărat că mai sunt câteva zile, însă mai avem şi şedinţe de Guvern. De exemplu, la Ministerul Dezvoltării jaloanele vor fi închise prin publicarea ghidurilor care au fost deja înaintate spre avizare Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, am dat aviz şi zilele acestea vor fi publicate ghidurile şi şi-au făcut jaloanele, deci sunt în desfăşurare”, a arătat Vîlceanu.
Întrebat de ce o mare parte din ţintele asumate prin PNRR nu au fost finalizate, ţinând cont că în câteva zile expiră termenul, ministrul a invocat timpul scurt pe care România l-a avut la dispoziţie pentru începerea implementării PNRR, dificultatea primirii răspunsurilor de la Comisia Europeană în condiţiile în care aceasta gestionează toate PNRR-urile ţărilor membre UE, precum şi necesitatea elaborării actelor normative necesare.
„Pe de o parte, PNRR-ul a fost aprobat de Consiliu în noiembrie, practic noi nu am avut la dispoziţie foarte mult timp să ne pregătim şi să începem implementarea. Apoi, pentru a putea implementa PNRR-ul a fost nevoie de acte normative pentru implementare şi aici mă refer la ordonanţa privind fluxurile financiare, formarea acelui comitet interministerial ş.a.m.d., care au fost acte normative pentru a putea implementa. După aceea, fiecare minister în parte să-şi producă documentele. A doua componentă este componenta de dialog cu Comisia, avem un dialog permanent şi cea mai mare parte din actele normative sau dintre demersurile pe care le fac ministerele trebuie să le înaintăm şi Comisiei pentru un feedback. La nivelul Comisiei există, de asemenea, o greutate în ceea ce priveşte răspunsul, pentru că acea echipă de la nivelul Comisiei Europene trebuie să gestioneze toate PNRR-urile din Europa. (…) Suntem în calendar”, a explicat ministrul.
