spot_img
2.4 C
București
sâmbătă, decembrie 28, 2024
AcasăAnalizeViktor Orbán: Ungaria nu a participat la luarea deciziei la summit-ul UE...

Viktor Orbán: Ungaria nu a participat la luarea deciziei la summit-ul UE privind aderarea Ucrainei la Uniune, însă s-a opus prin veto la sprijinul de 50 de miliarde de euro destinat ucrainenilor

-

Ungaria nu a participat la luarea deciziei la summit-ul UE privind aderarea Ucrainei la Uniune, însă s-a opus prin veto la sprijinul de 50 de miliarde de euro destinat ucrainenilor – a declarat vineri dimineaţa prim-ministrul Viktor Orbán în cadrul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului public de radio Kossuth. El a calificat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina drept o decizie greşită, spunând că ungurii nu vor plăti pentru eventualele consecinţe negative.

- Reclama -

În cadrul interviului dat la Centrul de presă din Bruxelles, premierul a declarat: o dezbatere lungă şi dificilă a avut loc la summit-ul UE, unde a încercat timp de opt ore să convingă participanţii să nu pună pe ordinea de zi chestiunea negocierilor de aderare a Ucrainei sau, în cazul în care o fac, să afirme clar că Ucraina nu este pregătită să devină membră a UE. 

- Advertisement -

Această decizie este prematură, situaţia nu este coaptă pentru ea, să revenim la acest subiect atunci când Ucraina va fi pregătită să negocieze – a declarat premierul.

“Timp de 8 ore m-am străduit să le explic că a ajuta într-un mod greşit este mai rău decât a nu ajuta deloc” – a spus el. 

- Advertisement -

În continuare, el a spus că a fost imposibil să-i convingă, deoarece au avut două argumente puternice pe care a trebuit să le accepte. “Unul din argumente este că ei sunt 26, eu sunt singur, iar ei vor prin această decizie să încurajeze Ucraina pentru a continua războiul şi m-au rugat să nu-i împiedic” – a relatat premierul.

Argumentul decisiv a fost că Ungaria nu are nimic de pierdut, având în vedere că ultimul cuvânt în privinţa aderării Ucrainei revine parlamentelor naţionale, inclusiv celui ungar. Dacă nu dorim ca Ucraina să devină membră a Uniunii Europene, parlamentul ungar va vota împotrivă – a spus el. 

Premierul a subliniat că va fi un proces lung până când chestiunea va ajunge în faţa parlamentelor şi că există aproximativ 75 de ocazii în care guvernul ungar poate opri acest proces. 

“Ei au spus că, dacă în timpul negocierilor ceva ar dăuna intereselor Ungariei, atunci să oprească procesul, dar ei vor să-l înceapă oricum, aşa că nu ar trebui să-i împiedic” – a spus el, adăugând că nu a vrut să “ia pe conştiinţa Ungariei” o decizie atât de greşită, de aceea a declarat că nu vrea să participe la ea.

“Ungaria nu vrea să fie implicată în această decizie greşită: aşadar faceţi-o pe cont propriu – şi mai bine am părăsit sala” – a spus premierul.

El a mai spus că, în schimb, a fost nevoit să se opună prin veto sprijinului de 50 de miliarde de euro pentru ucraineni, care va reveni probabil pe ordinea zilei la un summit extraordinar, undeva prin februarie.

Ei au vrut – a evidenţiat premierul – să dea Ucrainei banii statelor membre, inclusiv banii ungurilor, el însă a pus veto la acest lucru, deoarece este un caz concret de lezare a drepturilor. Totodată a reamintit că acest lucru este un veto doar în limbajul public, în limbajul dreptului este doar o decizie unanimă care nu poate fi adoptată fără Ungaria.

A trebuit să pun veto la cele 50 de miliarde şi la amendamentul la buget, iar ei nu au avut de ales, au trebuit să accepte că Ungaria pune veto, deci bani nu vor fi” – a spus el. 

Viktor Orbán a avertizat: deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE a fost o decizie greşită, care ar putea avea efecte negative, dar “consecinţele financiare şi economice ale acesteia nu vor fi plătite de poporul maghiar”. 

El a subliniat că aceste costuri trebuie să fie suportate de cei care au luat decizia, iar statele membre UE “sunt intransigenţi în alegerea acestei direcţii”, astfel Ungaria are posibilitatea să avertizeze că “este o decizie proastă”. 

“UE are obiceiul de a lua decizii proaste”, de exemplu în cazul crizei financiare din 2008, în privinţa migraţiei sau în conflictul ruso-ucrainean, când “nu au ales calea păcii, ci pe cea a războiului şi au introdus sancţiuni”.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img