Noi, maghiarii, suntem în expansiune culturală, în pofida oricărei crize, a declarat prim-ministrul Viktor Orbán sâmbătă, la ceremonia de inaugurare a Casei Muzicii Maghiare de la Budapesta.
Premierul a subliniat că Europa trăieşte vremuri dificile, cu epidemii şi valuri de migraţie succesive. “Ne aflăm în plină criză energetică europeană, presiunea ideologică de la Bruxelles creşte şi ea”, în timp ce ponderea politică, militară, economică şi culturală a continentului nostru se micşorează constant în comparaţie cu restul lumii – a spus el.
În opinia sa, în alte părţi, instituţiile culturale tind mai degrabă să fie închise, să-şi reducă activitatea sau să se izoleze din cauza epidemiei, în timp ce noi “avem în faţa noastră, în plină strălucire” această nouă instituţie impresionantă. În plus, Casa Muzicii Maghiare nu este un exemplu izolat, ea face parte dintr-o investiţie culturală de mare anvergură, a declarat premierul la festivitatea care a avut loc de Ziua Culturii Maghiare.
Viktor Orbán a precizat: conform ultimelor date disponibile, în privinţa proporţiei cheltuielilor culturale, Ungaria stă pe primul loc – ce-i drept, la egalitate – în Uniunea Europeană. În 2010 ne aflam în plutonul de mijloc, “dar a venit cotitura constituţională naţională” şi am reuşit să revenim în frunte, a spus prim-ministrul, adăugând că unul dintre elementele semnificative ale imaginii de sine a maghiarilor este că “suntem o naţiune culturală”.
Premierul a spus că orice clădire nouă reprezintă un risc, doar prima privire asupra clădirii terminate aduce liniştea, dar se pare că toată lumea e de acord că arhitectul Sou Fujimoto a făcut o treabă excelentă.
În opinia lui Orbán, “noi, maghiarii, ne simţim ca acasă” în spaţiul creat de arhitectul japonez, poate pentru că distanţa între cele două popoare, între caracterul japonez şi cel maghiar, nu este atât de mare pe cât pare după distanţa geografică. O altă posibilă explicaţie – a opinat premierul – este că această clădire “nu vrea să se impună cu forţa asupra mediului înconjurător”, i se adaptează organic, se integrează, armonizează cu el, “într-un mod plăcut ochiului maghiar”, abordarea arhitecturală nu exprimă doar un specific japonez, ci ea caracterizează şi cele mai remarcabile tradiţii ale arhitecturii maghiare.
Premierul a reamintit că în 2010 s-a dorit ca Parcul Oraşului (Városliget) să redevină o citadelă a culturii maghiare, astfel a luat naştere Proiectul Liget, cea mai mare investiţie culturală din Europa. Mulţumiri se datorează fostului primar general István Tarlós, sub mandatul căruia investiţia a putut fi demarată, perioadă în care capitala şi guvernul au stabilit o cooperare atât de eficientă, încât “roadele ei îi vor bucura pe locuitorii Budapestei şi după multe decenii, iar întreaga naţiune maghiară va fi mândră de aceste rezultate” – a apreciat premierul.
Viktor Orbán a remarcat că numele celor care au construit ţara nu vor fi uitate niciodată de naţiunea maghiară şi, deşi au existat întotdeauna cârcotaşi care au frânat şi au distrus ţara, numele lor nimeni nu şi le mai aminteşte, pentru că naţiunea maghiară “îi scoate din memoria sa”.
Premierul a vorbit şi despre dezbaterile politice actuale din Europa, care pun într-o lumină nouă cultura de elită europeană şi misiunea acesteia. “Globalizare versus fundamente creştine, birocraţie bruxelleză împotriva mândriei naţională, imigraţie versus sprijinirea familiei, politica de gen versus protecţia copilului”, a spus Orbán.
El a considerat că nu este vorbe de un conflict între Vest şi Est, ci de un nou conflict între Vest şi Vest, în urma căruia ameninţă alienarea culturală. “Noi însă vrem să menţinem Europa unită, aşadar trebuie să luptăm şi împotriva alienării culturale”, a declarat prim-ministrul.
