Trebuie să apărăm în continuare reducerea cheltuielilor de întreţinere, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, vineri dimineaţă, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului public de radio Kossuth.
Premierul a subliniat că din cauza faptului că birocraţii de la
Bruxelles consideră că tranziţia către energia regenerabilă poate
fi realizată prin creşterea preţurilor, numeroase ţări europene
trec printr-o criză a energiei. Preţurile cresc în mod deliberat, a
subliniat Orbán, adăugând că problema cauzează o luptă şi între
taberele politice: în Ungaria, stânga insistă şi acum asupra
lăsării libere a preţurilor.
Guvernul a respins acest lucru şi a apărat nivelul scăzut al
cheltuielilor de întreţinere şi în Parlament, a spus Orbán. Dacă ar
fi acceptat să se revină acolo unde se afla ţara în epoca
Gyurcsány-Bajnai ( doi foşti prim-miniştri ai Ungariei – n. red.),
acum o familie obişnuită din Ungaria ar plăti pentru energie cu 370
000 de forinţi (1000 de euro) mai mult pe an, ceea ce înseamnă
lunar un minus de 32 000 de forinţi (89 de euro) în bugetul
familiilor, a subliniat Orbán.
Prim-ministrul a subliniat că Ungaria, Polonia şi Cehia
solicită anularea regulilor care au contribuit la preţurile
ridicate actuale. În acest sens au fost făcute deja mai multe
propuneri, iar problema cheltuielilor de întreţinere ar trebui să
revină pe ordinea de zi a summitului care va avea loc peste două
săptămâni, a adăugat Orbán.
El a anunţat că începând cu 1 ianuarie 2022, “salariile
asistenţilor medicali vor fi majorate cu 21%, iar salariile
angajaţilor din creşe, din sistemul social şi din domeniul
culturii, cu câte 20%”.
Măsura potrivit căreia nu mai trebuie plătit impozit pe venit
are impact asupra a un milion de tineri, a specificat
prim-ministrul.
Cadrele didactice au dreptate, a spus Orbán. Aceştia au fost
primii care au beneficiat de creşteri salariale în perioada
2013-2014. Creşterea a fost una semnificativă, dar între timp au
crescut şi alte salarii, a existat şi inflaţie, astfel încât
cadrele didactice au ajuns în partea de jos a listei. Acest lucru
nu este corect, aşadar au dreptate atunci când spun că vor creşteri
salariale, a explicat premierul.
În opinia sa, o mărire de 10% este posibilă anul viitor, iar
dacă economia va continua să aibă o performanţă bună, în ianuarie
2023 ar putea primi o creştere mai mare. Acum, cadrele didactice se
pregătesc să facă grevă, astfel că vor avea loc negocieri şi se
doreşte să se ajungă la un acord pe termen mai lung, a spus Orbán.
Viktor Orbán a explicat că economia maghiară se află,
într-adevăr, într-o fază bună, dar datoria publică este mare,
situându-se între 75 şi 80% din PIB. Creşterile salariale,
veniturile obţinute din performanţele economice ar trebui utilizate
într-un mod care poate reduce şi din datorii, dorindu-se să se
revină la o datorie publică de aproximativ 50%, a spus Orbán.