„Am venit să trag un semnal de alarmă”, Uniunea Europeană trebuie să facă schimbări, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, care a prezentat programul preşedinţiei consecutive a UE în cadrul reuniunii de miercuri a Parlamentului European de la Strasbourg, unde a propus adoptarea unui nou acord european de competitivitate, organizarea de summituri periodice ale statelor membre Schengen privind migraţia şi protecţia frontierelor, respectiv aderarea deplină a Bulgariei şi României la Schengen, în acest an.
Şeful guvernului de la Budapesta a amintit că din 2011 încoace, aceasta este cea de-a doua ocazie în care Ungaria deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar el personal are această sarcină pentru a doua oară.
Premierul a subliniat: ultima dată când UE a încheiat cu succes un proces de aderare, cel al Croaţiei, s-a întâmplat în timpul primei preşedinţii ungare.
Potrivit evaluării sale, nu a fost uşoară nici preşedinţia de atunci, însă astăzi această treabă este mult mai dificilă, întrucât situaţia uniunii este mult mai gravă decât a fost în 2011, poate mai gravă decât a fost vreodată de-a lungul istoriei unirii. Dintre dificultăţi, politicianul maghiar a menţionat că în Ucraina – adică în Europa – se desfăşoară un război, respectiv că în Orientul Mijlociu şi în Africa au loc conflicte grave care afectează şi Europa, totodată fiecare conflict poartă riscul escaladării.
Viktor Orbán a mai spus: criza migraţiei a atins dimensiuni nemaivăzute din 2015 încoace, totodată migraţia ilegală şi provocările de securitate ameninţă cu dezintegrare Spaţiul Schengen.
Între timp, Europa pierde din competitivitatea sa la nivel global, a adăugat prim-ministrul, potrivit căruia uniunea se află în faţa unor decizii care vor fi determinante pentru propriul său destin.
Orbán a vorbit şi despre activitatea organizatorică şi de coordonare desfăşurate până acum în timpul preşedinţiei maghiare, relatând că până în prezent s-au desfăşurat 585 de şedinţe ale grupurilor de lucru ale consiliului, s-au prezidat 24 de şedinţe ale ambasadorilor, s-au organizat 8 şedinţe oficiale şi 12 şedinţe informale ale consiliului, la Bruxelles au avut loc 69 de evenimente ale preşedinţiei, iar în Ungaria, 92. Premierul a adăugat că la evenimentele din Ungaria au participat peste 10 000 de invitaţi.
Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat că preşedinţia ungară este pregătită să înceapă oricând negocieri sub formă de trialog cu Parlamentul European. În prezent, trialog cu parlamentul are loc în numai 4 dosare legislative, dar mai există 41 de dosare în care acest lucru ar fi necesar şi în care aşteaptă ca acest lucru să se întâmple.
În ceea ce priveşte responsabilitatea politică a preşedinţiei ungare, Viktor Orbán a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să se schimbe, iar preşedinţia maghiară vrea să fie vocea şi catalizatorul schimbării. Premierul ungar a identificat creşterea competitivităţii ca fiind cel mai important element al schimbării. Preşedinţia maghiară ridică probleme şi face propuneri, însă deciziile trebuie luate de statele membre şi de instituţiile uniunii, a adăugat oficialul ungar.
În ceea ce priveşte problema competitivităţii, Orbán a spus: în ultimele două decenii, creşterea economică a UE a fost, în mod constant, mai lentă decât cea a Statelor Unite ale Americii şi a Chinei, productivitatea UE creşte mai lent decât cea a concurenţilor săi, iar cota sa în comerţul mondial este în scădere.
În UE, companiile se confruntă cu preţuri la electricitate de două până la trei ori mai mari decât în Statele Unite ale Americii, iar preţurile la gaze naturale sunt de patru până la cinci ori mai mari aici, a enumerat premierul. Ca urmare a separării de energia rusă, Uniunea Europeană a pierdut o creştere semnificativă a PIB-ului, şi între timp a fost nevoită să realoce resurse financiare importante către subvenţii energetice şi construiri de infrastructură necesară importului de gaze naturale lichefiate, a spus Orbán.
Premierul a subliniat că jumătate dintre companiile europene consideră că principalul obstacol în calea investiţiilor îl reprezintă costul energiei, iar în cazul industriilor care folosesc energie în mod intens, producţia a scăzut cu 10-15%.
„Să nu avem iluzia că tranziţia verde oferă, singură, o soluţie la această problemă!” – a afirmat politicianul. Chiar dacă obiectivele de instalare a surselor de energie regenerabilă vor fi îndeplinite, potrivit tuturor analizelor, până în 2030 nu va scădea semnificativ proporţia orelor în care combustibilii fosili vor determina preţurile la energie, a mai spus Viktor Orbán.
