Partidul Popular austriac (OeVP, conservator), condus de ministrul de externe Sebastian Kurz, a câștigat cu circa 30,2% din voturi alegerile legislative desfășurate duminică în Austria, arată rezultatele parțiale, pe locul doi plasându-se Partidul Libertății (FPOe, de extremă dreapta) cu aproape 26,8% din voturi, urmat de Partidul Social-Democrat (SPOe) cu 26,3%.
Kurz a declarat când era ministru de externe că va reduce alocațiile copiilor români din Austria.
Țările Uniunii Europene ar trebui să restricționeze accesul la asigurările sociale migranților din alte state membre ale blocului comunitar pentru a preveni abuzurile asupra acestor sisteme, a mai spus Kurz care a fost șeful diplomației austriece.
El a câștigat alegerile cu un discurs radical de dreapta.
Kurz, membru al Partidului Poporului din Austria ((OeVP, conservator) cunoscut pentru atitudinea sa dură față de imigrație, a declarat anul trecut postului public de radio ORF că cetățenii UE ar trebui să poată solicita acces la asigurările sociale din altă țară europeană abia după ce au trăit în acea țară timp de cinci ani.
„Libertatea de a lucra oriunde nu ar trebui confundată cu libertatea de a alege cel mai bun sistem de asigurări sociale” din cadrul Uniunii Europene, a avertizat Kurz. Libertatea de circulație este un principiu fundamental al UE, amintește DPA.
Dacă UE nu pune în aplicare astfel de restricții, există riscul ca cetățenii să se simtă copleșiți de migranți, așa cum se simt copleșiți de refugiați, a mai declarat șeful diplomației austriece. „Vreau să salvez libertatea de circulație a persoanelor, nu s-o pun în pericol”, a insistat ministrul conservator.
Suma minimă acordată în prezent de Austria de serviciile de asigurări sociale este de circa 840 de euro lunar, mult peste media salariilor din unele țări est-europene, membre ale Uniunii Europene, notează DPA.
Din 2011, numărul șomerilor de origine est-europeană din Austria a crescut cu 200%, fiind vorba de 50.000 de persoane în această situație, a declarat Kurz ziarului Oesterreich.
Sebastian Kurz a provocat o mare indignare la București cu propunerea de diminuare a alocațiilor pentru copiii lucrătorilor români până la nivelul care se practică în țara de origine. În speță, ar fi vorba ca alocația de 160 de euro, pe care o plătește statul austriac, să fie redusă la 10 euro, cât este acum în România. Proteste pe toată linia: MAE emite un comunicat în care invocă ”principiile europene”, ministrul Muncii, Rovana Plumb se declară ”surprinsă și dezamăgită”, alți lideri de partid din coaliția guvernamentală îi asigură pe românii din străinătate că Guvernul va continua să lupte pentru drepturile lor, câteva ONG-uri au ripostat și ele. PNL a tăcut, poate pentru a se pune de acord cu declarațiile recente ale președintelui Klaus Iohannis, prin care se declara receptiv la aceste reforme, comenta la aceea vreme Deutsche Welle.
Kurz a cerut ca valoarea alocaţiilor acordate de Austria să corespundă celei din statul de unde provin părinţii copiilor respectivi. Astfel, Austria nu ar mai plăti aproximativ 300 de euro pentru doi copii români ai căror părinţi muncesc în Austria, ci doar circa 30 de euro.
Kurz a explicat pentru postul public de televiziune ORF că pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. „
Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România, a spus Sebastian Kurz.
Publicaţia Heute prezintă nivelul indemnizaţiilor pentru copii din ţările UE. În Danemarca indemnizaţia este de 197 de euro, în Germania de 184 de euro iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puţin primeşte un copil din Grecia – 5 euro. Pe penultimul loc se află România, cu o alocaţie de 9 euro (publicaţia nu precizează faptul că a fost promulgată o lege de dublare a sumei).
Ministerul de Finanţe austriac a precizat, răspunzând unei întrebări parlamentare, că Viena a dat, în 2013, indemnizaţii pentru copiii străinilor care muncesc în Austria în valoare de 206 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când au fost trimise 150 de milioane de euro. Cei mai mulţi bani au ajuns în Ungaria – 65 de milioane de euro. În Slovacia au ajuns 48 de milioane de euro, în Polonia – 31 de milioane, în Slovenia – 13 milioane de euro şi în România – 11 milioane de euro.
