Guvernul ungar nu a cerut niciodată statelor succesoare după Trianon ceva ce nu ar asigura minorităţilor care trăiesc în Ungaria, prin urmare le cere şi de data aceasta să asigure aceleaşi lucruri maghiarilor care trăiesc pe teritoriile lor – a declarat vineri viceprim-ministrul Zsolt Semjén la Băile Tuşnad.
La masa rotundă despre politica naţională organizată în cadrul celei de-a 33-a ediţii a Universităţii de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Bálványos, viceprim-ministrul a subliniat: dacă relaţiile între Ungaria şi statul succesor sunt fructuoase, cum este cazul Serbiei, este „corect şi echitabil” ca maghiarii din Serbia şi sârbii din Ungaria să beneficieze şi ei de această relaţie bună. Dimpotrivă, dacă relaţiile sunt proaste, ca în cazul Ucrainei, ele nu ar trebui să pună o povară asupra minorităţii ucrainene din Ungaria, deoarece ea nu are nicio responsabilitate în acest sens.
Vorbitorul a arătat: guvernul ungar consideră de la sine înţeles că, de exemplu, minoritatea română din Ungaria este parte integrantă atât a lumii ungare, cât şi a celei româneşti; constituţia stipulează că minorităţile din Ungaria sunt factori constituenţi ai statului şi că au dreptul la autonomie. „De exemplu, comunitatea românească din Gyula (Jula) are dreptul să aleagă simbolul prin care îşi exprimă identitatea, poate afişa drapelul românesc cum doreşte, poate cânta imnul României când doreşte” – a spus el, considerând un lucru natural ca românii din Ungaria să adopte cetăţenia română.
În ceea ce priveşte relaţiile cu ţările vecine, el a precizat: pe vremea lui Slobodan Milosevic, nimeni nu s-ar fi gândit că „va fi nu doar reconciliere cu Serbia, ci şi împăcare”. „Dacă am putut face acest lucru cu sârbii, de ce nu am putea să o facem cu românii şi slovacii?” – a pus întrebarea, subliniind că soluţia nu depinde de guvernul ungar.
„Noi am întins mâna românilor, slovacilor, statelor succesoare. Interesul nostru este ca maghiarii să dăinuie pe pământul natal şi să avem cele mai bune relaţii posibile cu statele succesoare. Nu depinde de noi dacă nu este cazul, de exemplu, cu Ucraina” – a punctat Zsolt Semjén.
Vorbind despre situaţia din Ucraina, el a evidenţiat: motivul pentru care acţiunile militare ruseşti nu au lovit Transcarpatia este că guvernul ungar nu permite transportul armelor occidentale în direcţia Transcarpatiei prin Ungaria, deoarece, în caz contrar, regiunea ar fi distrusă de ruşi. El a adăugat: în războiul ruso-ucrainean nu mor tineri maghiari pentru că au primit cetăţenia ungară şi s-au putut refugia la timp în Ungaria.
„Transmit de aici mesajul maghiarilor, rutenilor, ucrainenilor şi tuturor celorlalţi că toţi cei care fug din Ucraina în Ungaria – fie că sunt încorporabili sau nu – sunt în deplină siguranţă în Ungaria. Şi nu îi vom întoarce în Ucraina pentru a fi trimişi pe front şi pentru a muri într-un război cu care nu au nimic de-a face” – a declarat Zsolt Semjén.
Ca răspuns la mulţumirile primite din partea liderilor maghiari din ţările vecine, el a explicat: guvernul ungar datorează mulţumiri maghiarilor de dincolo de graniţă pentru că dau exemplu de conştiinţă maghiară şi de stăruinţă maghiarilor din ţara mamă. El a afirmat că obiectivul guvernului ungar este ca cei care doresc să rămână maghiari să poată rămâne maghiari, oferindu-le tot sprijinul de care au nevoie pentru a face acest lucru. „Oriunde există o scânteie de conştiinţă maghiară, vom oferi totul pentru ca această scânteie să se transforme în flacără” – a spus Zsolt Semjén.
Printre cei patru piloni ai acestui obiectiv el a numit înainte de toate consolidarea identităţii, în acest scop guvernul ungar a construit şi renovat aproape o mie de grădiniţe în Bazinul Carpatic şi susţine toate etapele sistemului de învăţământ, până la Universitatea Sapientia. Peste 250 000 de copii maghiari din ţările vecine învaţă în şcoli de limbă maghiară, iar valoarea subvenţiei pentru învăţământ şi educaţie a crescut de patru ori, ajungând la 100 000 forinţi (255 de euro).
Cel de-al doilea pilon, dezvoltarea economică, a primit de asemenea o subvenţie record, deoarece scopul nu este doar ca maghiarii care trăiesc în ţările vecine să rămână maghiari, ci să poată să îşi câştige existenţa – a spus el. Sprijinul acordat organizaţiilor politice maghiare de peste hotare are şi el o importanţă crucială, un interes naţional fundamental fiind existenţa primarilor, preşedinţilor de judeţe şi reprezentanţilor parlamentari maghiari în ţările vecine, reprezentarea acestor comunităţi în guverne – a spus viceprim-ministrul.
El a subliniat că a fost realizat şi unificarea naţiunii în dreptul public: 1,2 milioane de persoane au depus jurământul de cetăţenie.
János Árpád Potápi, secretar de stat pentru politică naţională, a evocat rezultatele remarcabile obţinute de ceangăii din Moldova la alegerile locale din România, reamintind că cele 7 214 voturi primite de la ceangăii din judeţul Bacău s-au concretizat în două mandate de primar. El a subliniat: apariţia ceangăilor pe scena politică a fost precedată de o lungă perioadă de acţiuni în domeniul educaţiei, culturii şi vieţii publice. El a subliniat că politica pe bază etnică nu are alternativă, doar acele comunităţi maghiare pot fi puternice care fac politică etnică.
