Potrivit lui Zsolt Semjén, viceprim-ministrul Ungariei, moştenirea de la Revoluţia din 1848, în condiţiile politice europene de astăzi, este că nu vrem să fim o provincie într-un imperiu, ci ca naţiune suverană dorim să decidem singuri, conform propriilor noastre valori, ce fel de viaţă să trăim, transmite agenția maghiară de presă MTI.
Despre aceste aspecte a vorbit, luni, la Satu Mare, vicepremierul ungar, în calitate de invitat al Galei organizată în ajunul Zilei Naţionale a Ungariei.
Politicianul a amintit că, înainte de 1848, conducătorii Habsburgi au luat şi o serie de decizii administrative bune, dar acestea nu au fost suficiente. S-a pus însă întrebarea dacă sensul instituţiilor ungare şi interesul statului ungar sunt doar pentru a furniza servicii publice. n opinia vicepremierului, la fel ca atunci, şi în prezent, statul ungar trebuie să asigure ca naţiunea maghiară să supravieţuiască, şi să se poată dezvolta din propria rădăcină.
Potrivit acestuia, astăzi, birocraţia UE consideră că nu este nevoie de o naţiune sau de particularităţi naţionale.
“Ceea ce ei consideră drept valori progresiste reprezintă de fapt punerea în paranteză a civilizaţiei creştine, punerea în paranteză a suveranităţii naţionale, punerea familiei în paranteză”, a detaliat Semjén.
“Noi dorim să luăm decizii prin intermediul instituţiilor poporului ungar şi nu dorim ca aceste decizii să fie transferate la tot felul de ONG-uri incontrolabile cărora nu li se poate cere socoteală sau transferate birocraţiei”, a declarat politicianul.
Acesta a subliniat, de asemenea, că, astăzi, în democraţia civică, nu este nevoie să mori pe câmpul de luptă, nu este necesar să ajungi în temniţă pentru realizarea idealurilor politice şi a angajamentului naţional, aşa cum s-a întâmplat în perioada 1848-1849.
“Marele câştig al democraţiei civice este că nu se mai taie capete, ci se numără. Pentru a păstra suveranitatea naţională, voturile trebuie numărate”, a afirmat viceprim-ministrul.
Acesta a amintit că, în anul 2010, Parlamentul Ungariei a promulgat o lege care permite tuturor maghiarilor, oriunde ar trăi în lume, să devină cetăţeni maghiari cu drepturi depline. Prin urmare, voinţa politică a tuturor maghiarilor se regăseşte în Parlamentul Ungariei.
“Maghiarii de peste graniţele Ungariei nu sunt cvasi-maghiari, prin urmare, primesc cetăţenie deplină, nu cvasi-cetăţenie”, a explicat Zsolt Semjén. În opinia sa, un har deosebit al providenţei a fost faptul că atât în anul 2014, cât şi în anul 2018, Fidesz-KDNP a obţinut majoritate de două treimi în Parlament cu voturile maghiarilor de peste hotare.
Potrivit viceprim-ministrului ungar, la alegerile care urmează, confruntarea se va da cu cei care, în data de 5 decembrie 2004, au vrut sa-i excludă din naţiune, în sensul dreptului comun, pe maghiarii de peste hotare.
În opinia sa, sa te naşti maghiar în Bazinul Carpatic este o misiune pentru a păstra cultura, istoria, stilul de viaţă, modul de gândire şi limba. Potrivit politicianului, sarcina de bază a naţiunii este să formeze şi să-şi demonstreze maghiaritatea.
La evenimentul organizat la Satu Mare, Csaba Pataki, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, a afirmat în salutul său că, în data de 15 martie, şi ei vor organiza, în oraşul din Partium, “un mic marş al păcii”, dar spiritual vor fi prezenţi la marşul din Budapesta.
