Părinții elevilor de la Liceul Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, au optat ca, începând din clasa a V-a, a doua limbă străină pe care copiii o pot studia să fie — alternativ cu germană sau poloneză — limba română. Decizia a fost luată după un sondaj organizat în rândul părinților clasei a IV-a, iar aproximativ o treime dintre respondenți au ales româna pentru copiii lor, transmite BucPress din Cernăuți.
CE MAI AFIRMĂ BUCPRESS:
Conducerea liceului a recunoscut că demersul nu a fost lipsit de obstacole: absența, inițial, a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale a pus probleme, însă, susțin reprezentanții instituției, s-a lucrat pentru a găsi soluții practice. Pe de altă parte, la 11 septembrie la liceu au sosit voluntari din România care s-au oferit să sprijine cu manuale, formare pentru profesori și activități de motivare pentru elevi.
Anunțul a stârnit însă o reacție puternic negativă pe rețelele sociale — comentarii agresive, critice și apocaliptice au început să apară imediat sub postările publicațiilor locale online. Unii internauți ucraineni au interpretat introducerea limbii române ca pe o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):
- „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
- «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
- „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
- «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
- „Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
- «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
- „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
- «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
- „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
- «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
- „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
- «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
- „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
- «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
- „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
- «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
- „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
- «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
