Transportul feroviar de mărfuri a avut o evoluţie bună în timpul crizei cauzate de coronavirus, de aceea este important pentru Ungaria să beneficieze cât mai mult din traficul crescut, dată fiind poziţia ei centrală, a declarat, joi, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, conform unui comunicat remis de minister conform agenției maghiare de știri MTI.
Ministrul a susţinut o prezentare la evenimentul Asociaţiei
Feroviare Maghiare Hungrail, unde a lăudat eficienţa transportului
feroviar de mărfuri, care “s-a dovedit rezistentă la criză” în
condiţiile schimbate, şi a subliniat că un tren de marfă poate
transporta o încărcătură cât 40-70 de camioane.
Conform comunicatului, el a reamintit că ultimul an şi jumătate
a adus o mulţime de dificultăţi, comerţul mondial a scăzut cu peste
5%, mai mult de 110 milioane de oameni din întreaga lume şi-au
pierdut locul de muncă şi a devenit clar că lanţurile de
aprovizionare se destramă relativ rapid într-o situaţie de criză, a
spus ministrul.
În lumina evenimentelor, Péter Szijjártó a rezumat priorităţile
căilor ferate ungare în trei puncte.
El a considerat important ca Ungaria să poată profita cât mai
mult posibil din creşterea traficului feroviar de mărfuri între
China şi Europa, subliniind strategia Chinei numită “O zonă, un
drum”, care constituie un efort serios în perspectiva integrării
economice eurasiatice şi va deveni o oportunitate reală.
Guvernul ungar nu a abordat niciodată China pe o bază pur
politică, ci doar pe o bază raţională, deoarece China va avea şi
în viitor un rol inconturnabil, a menţionat ministrul.
În opinia sa nu este realist să se stabilească obiective pentru
diminuarea cooperării economice între Europa şi China, întrucât
valoarea schimburilor comerciale bilaterale în anul trecut a fost
deja mai mare decât cea a schimburilor între Uniunea Europeană şi
Statele Unite.
El a declarat că ar fi important ca o parte semnificativă din
acest comerţ să treacă prin Ungaria şi poziţia centrală a ţării “să
fie preschimbată în bani lichizi”. Prin urmare, el crede că este
necesară modernizarea liniei de cale ferată Belgrad-Budapesta,
pentru ca aceasta să devină calea cea mai rapidă pentru transportul
mărfurilor din porturile greceşti în Europa de Vest. Conform
informaţiilor oferite de ministru, lucrările de construcţie vor
începe în februarie anul viitor, iar proiectul va fi finalizat în
2025.
Pe lângă aceasta, ar fi de asemenea important să “atragem” în
Ungaria traficul feroviar de mărfuri care vine direct din China
către Europa, iar acest lucru necesită dezvoltarea infrastructurii
în estul şi nord-estul ţării. De exemplu, acesta este scopul
construirii centrului intermodal de la Fényeslitke, care va deveni
operaţional până la sfârşitul anului 2022, datorită unei investiţii
de 12 miliarde de forinţi (33,33 milioane euro).
Al doilea punct evocat de ministru a fost importanţa
conexiunilor rapide şi flexibile cu porturile maritime, despre care
a spus că este o problemă cheie pentru companiile exportatoare
ungare. El a considerat că este important să se înfiinţeze un nod
intermodal în vestul Ungariei, unde trenurile de marfă direcţionate
spre porturile Adriaticii ar putea fi asamblate rapid, iar
garniturile care sosesc din direcţia opusă distribuite şi
dezmembrate. În legătură cu aceasta, el a salutat în repetate
rânduri construcţia terminalului de containere al Grupului METRANS
în Zalaegerszeg, despre care consideră că va atrage noi investiţii
în zonă.
În cele din urmă, potrivit comunicatului, Péter Szijjártó a
subliniat că marele dezavantaj competitiv al Europei Centrale este
lipsa căilor ferate de mare viteză, pe care ţările din regiune
încearcă acum să o înlăture prin construirea unei linii ferate care
va conecta capitalele Ungariei şi Poloniei, trecând prin Slovacia
şi Cehia. Scopul este ca, pornind de la Budapesta, să se poată
ajunge la Bratislava într-o oră şi jumătate, la Praga în trei ore
şi jumătate, iar la Varşovia în cinci ore şi jumătate. Ministrul a
precizat că studiul de fezabilitate a confirmat rentabilitatea
investiţiei, în timp ce Uniunea Europeană a decis recent să acorde
finanţare pentru evaluarea impactului asupra mediului.
