România ar putea deveni în curând o nouă putere a gazelor naturale, cu Ungaria jucând un rol principal, este o concluzie la care a ajuns un think-tank economic citat adesea de presa apropiată de guvernul maghiar. Analiza Fundaţiei de Cercetare Economică Oeconomus se referă la gazele naturale care vor fi extrase din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, şi care nu doar că „vor întări independenţa energetică a României, ci şi vor aduce o nouă eră pentru piaţa regională a energiei“, scrie ZF.
Rolul Ungariei începe de la interconectorul Arad-Seghedin. Pe acolo Ungaria este deja conectată fizic la infrastructura de gaze a României. Surplusul de combustibil pe care România l-ar exporta în această direcţie, după începerea activităţii de exploatare în Neptun Deep, ar putea ajuta Ungaria să înlocuiască o parte din gazele importate din Rusia. Potrivit unui analist de la Oeconomus, această schimbare va îmbunătăţi securitatea aprovizionării cu energie a regiunii şi va pune presiuni descendente pe preţurile gazelor de pe pieţele regionale. În plus, Ungaria îşi va putea întări şi mai mult poziţia de hub energetic regional mulţumită capacităţii semnificative de stocare a gazelor, care ar putea fi utilizată pentru a facilita exporturile României. Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Péter Szijjártó a exprimat în repetate rânduri interesul puternic al guvernului Ungariei pentru extragerea gazelor în România, se arată în analiza Oeconomus. Însă guvernul de la Bucureşti rămâne prudent în legătură cu eventualele angajamente de export în condiţiile în care mulţi oameni din România consideră că gazele din Marea Neagră ar trebui să fie folosite cu prioritate pentru nevoile interne ale ţării, continuă raportul. O bună parte din construcţia analizei este făcută pe scenariul în care România va exporta gaze, mai spune ZF.
