Chiar şi după mai bine de 100 de ani, consecinţele Trianonului se mai află aici, cu noi, trauma suferită apasă nu numai sufletele maghiarilor, ci şi ale popoarelor vecine, a subliniat directorul general al Institutului de Cercetare a Maghiarimii (MKI), Miklós Kásler, luni, la Budapesta, la deschiderea conferinţei ştiinţifice despre Trianon, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Tema conferinţei organizate de către institut este reprezentată de cea mai mare tragedie maghiară, a declarat Miklós Kásler.
Oficialul ungar a subliniat că despre Trianon ştim deja multe, şi de asemenea mai sunt multe lucruri pe care nu le ştim; nici despre cauze, nici despre evenimente premergătoare. În acelaşi timp, deşi se ştiu multe lucruri despre ceea ce a urmat, nici această imagine nu este completă – nici în ziua de astăzi, a mai spus fostul ministru.
CE MAI TRANSMITE MTI:
Potrivit directorului general, Ungaria „a fost destinată desfiinţării”, însă ţara, poporul maghiar, „a oferit un răspuns brutal de puternic” provocării Trianonului, un răspuns intelectual care s-a manifestat în premii Nobel, în ştiinţă, literatură şi muzică, în timp ce ţara şi-a transformat şi industria şi agricultura, iar în 1938, aproape că ajunsese din urmă Austria în ceea ce priveşte nivelul de trai.
În acelaşi timp, Miklós Kásler a atras atenţia asupra faptului că în perioada de după Trianon nu a fost pusă în aplicare nici măcar un singur punct din aşa-numitele principii wilsoniene.
De aceea, trauma de la Trianon apasă nu numai sufletele maghiarilor, ci şi ale popoarelor vecine, pentru că nici acestea nu au putut să proceseze această problemă, a spus politicianul ungar.
Subliniind importanţa conferinţei, Miklós Kásler a vorbit despre faptul că vorbitorii au efectuat cercetări arhivistice serioase, astfel încât ar putea fi făcute publice şi noi informaţii.
Conferinţa reprezintă şi un fel de pregătire pentru monografia pe care cercetătorii institutului o vor prezenta şi care acoperă mai multe domenii ale vieţii, inclusiv politica, războaiele şi problemele legate de etnii, iar în acest sens, Kásler a atras atenţia asupra uneia dintre cercetările curente ale MKI, care tratează evenimentul istoric de la 1224, când Regele Andrei al II-lea al Ungariei a acordat saşilor transilvăneni autonomie extinsă.
Istoricul Ernő Raffay, şeful grupului de cercetare din cadrul MKI care se ocupă de Trianon, a vorbit despre faptul că în cadrul conferinţei vor fi susţinute prezentări ştiinţifice extrem de serioase, exclusiv pe bază profesională, susţinute de surse arhivistice şi libere de orice fel de extremism.
Potrivit documentului informativ al evenimentului, prelegerile din cadrul conferinţei acoperă subiecte de istorie politică, probleme de etnicitate, istorie militară, cartografie, cultură, probleme de educaţie, editare de carte, istorie juridică, relaţiile dintre Polonia şi Ungaria şi „Trianonul grecesc”.
Din cele nouă prelegeri, cinci tratează relaţiile dintre români şi maghiari; câte una, relaţiile dintre polonezi şi maghiari, respectiv greci şi turci; una, naşterea Imnului Secuiesc ca factor important al unităţii naţionale; iar una, un olandez care a înţeles şi a sprijinit lupta maghiarilor împotriva Trianon.
Tratatul de pace de la Trianon, semnat în 1920, a prevăzut că Monarhia Austro-Ungară este dizolvată, iar în urma acestui fapt, teritoriul Ungariei (fără Croaţia) a fost redus de la 283 000 de kilometri pătraţi la 93 000, iar populaţia sa, de la 18,2 milioane, la 7,6 milioane de oameni.
