spot_img
16 C
București
duminică, octombrie 2, 2022
AcasăCulturăUngaria își caută voievozii, România nici nu vrea să audă

Ungaria își caută voievozii, România nici nu vrea să audă

-

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

O știre difuzată azi de presa de stat din Ungaria ar merita să ne dea de gîndit: vecinii noștri derulează un program masiv de cercetări legate de voievozii lor, prin analizarea ADN a osemintelor. Scopul declarat este aflarea cît mai multor date despre ei, inclusiv reconstituirea fizionomiilor, dar și dorința ”de a oferi foştilor domnitori maghiari un loc de veci demn”. Problema e că România a blocat acum 10 ani un proiect similar, invocînd în sens contrar tot nevoia de respect la adresa voievozilor noștri. De ce se chinuie Ungaria să își scoată ctitorii de țară la lumină, iar România face exact contrariul? Și ce impact ar putea avea cercetările ungurilor într-un viitor neprecizat, eventual asupra disputelor privind anumite teritorii?

Ce transmite agenția de stat Hirado.hu, astăzi:

Cercetătorii de la Universitatea din Szeged (SZTE) au identificat rămăşiţele mai multor domnitori maghiari, printre care şi rămăşiţele regelui Sfântul Ladislau, printre osemintele descoperite în grădina ruinelor medievale din oraşul Székesfehérvár.
În cadrul proiectului coordonat de Endre Neparáczki, director al Grupului de Cercetare în Arheogenetică al Institutului de Cercetare a Maghiarimii, respectiv membru al Catedrei de Genetică de la Institutul de Biologie al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Informatică din cadrul Universităţii din Szeged, s-a putut dovedi că în osuarul de la Székesfehérvár se află rămăşiţele regilor Dinastiei Arpadiene.

Analizarea craniilor pe care personalul SZTE le-a putut transporta de la ruinele medievale de la Székesfehérvár, la Szeged, a fost finalizată zilele trecute. Rămăşiţele osoase vor fi returnate la osuarul din Székesfehérvár. Endre Neparáczki a relatat că în osuar se regăsesc osemintele a peste 900 de oameni, amestecate.

SZTE analizează rămăşiţele umane a 400 de oameni, fiind prelevate probe ADN. Scopul cercetătorilor este acela de a identifica mai mulţi domnitori maghiari – prin compararea acestor eşantioane cu profiluri determinate anterior. Oasele au fost supuse şi unor analize pentru datare cu ajutorul izotopilor de carbon, care a relevat că acest cimitir din Székesfehérvár a fost folosit pentru înmormântări între secolul al IX-lea şi al XVI-lea.

Punctul de plecare cert al investigaţiei oamenilor de ştiinţă din Szeged îl reprezintă proba ADN a regelui Béla al III-lea, descoperită anterior. Cu ajutorul acesteia a fost posibilă cartografierea rudelor din Dinastia Arpadiană. Până acum au fost identificate osemintele Anei de Antiohia (1154-1184), prima soţie a lui Béla al III-lea, precum şi osemintele regelui Sfântul Ladislau (1040-1095) şi ale lui Endre Halicsi (1210-1234), al treilea fiu al regelui maghiar Andrei al II-lea.

Cercetătorii deţin şi probe ADN de la János Corvin (1473-1504), fiul regelui Matia Corvin (1443-1490), respectiv de la nepotul său, Kristóf (1499-1505), astfel că se află foarte aproape de posibilitatea identificării rămăşiţelor regelui Matia Corvin.

După analizarea craniului reginei Maria de Napoli (1257-1323) din Dinastia Arpadiană, dintre rămăşiţele descoperite în osuar vor putea fi selectate şi rămăşiţele regilor de Anjou. Pentru acest lucru va fi nevoie, însă, ca cercetătorii să călătorească la Napoli, pentru a preleva mostre din mormintele regale aflate acolo.

Un alt scop al analizării rămăşiţelor de la osuarul din Székesfehérvár este acela de a oferi foştilor domnitori maghiari un loc de veci demn. Pe de altă parte, se doreşte ca în baza prelucrării informaţiilor colectate să se afle mai multe despre domnitorii maghiari.

Cercetătorii de la Szeged au scanat toate craniile, iar în baza acestora va urma şi realizarea unor reconstrucţii faciale. Întrucât informaţiile ADN includ şi culoarea ochilor, respectiv a părului, cei interesaţi vor putea vedea – prin intermediul unor ochelari VR – cum au arătat unii domnitori din Dinastia Arpadiană, se mai arată în material.

Și acum să remintim pe scurt ce s-a întîmplat în România acum un deceniu. Un mare proiect de cercetare similar cu cel al ungurilor, numit ”Proiectul Genesis”, coordonat de academicianul Octavian Popescu, a reunit Institutul de Biologie București și universitățile ”Babeș-Bolyai” și ”Alexandru Ioan Cuza”. Cercetătorii noștri, la fel ca ungurii, au preconizat exhumarea și analizarea osemintelor unor figuri de seamă ale neamului, pentru a stabili dacă sunt chiar ele, și a obține alte informații de preț.

Proiectul implica prelevarea de probe din oseminte aparținînd unor populații maghiare, române, pecenege, cumane, secuiești, care trăiseră începând cu secolul III d.Hr. până la anul 1500 d.Hr. Se mai știa, de asemenea că există resturi osoase care puteau fi atribuite dacilor, iar astfel s-ar fi putut identifica și ADN-ul acestora. Cu toatele, informații extrem de prețioase pentru istoria țării, mai ales că România era cu mult în urma cercetărilor similare făcute în celelalte state europene.

În iunie 2012, a fost deschis mormîntul vechi de 700 de ani al lui Vlaicu Vodă (Vladislav l), de la Curtea de Argeș, și s-au prelevat mostre pentru analiză, operațiuni similare fiind programate pentru alți voievozi din neamul Basarab, inclusiv pentru Mircea cel Bătrîn.

Imediat după acest prim pas, a venit lovitura de măciucă: ministrul liberal al Culturii, Puiu Hașotti, istoric de profesie, a anunțat precipitat că a anulat ”din respect pentru ceea ce au însemnat acești domnitori” întreaga operațiune care, culmea, fusese inițiată chiar de ministerul Culturii..

„Poate că pentru știință ar fi importantă prelevarea de ADN, dar, din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Țării Românești, nu pot fi de acord cu prelevarea de ADN. Este important că acești domnitori au marcat istoria națională și prea puțin important dacă au avut sau nu o ascendență cumană. În calitate de ministru, am dat dispozițiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN și pentru a verifica cercetarea științifică în ansamblul ei. Din punctul meu de vedere, important este ce au realizat acești domnitori pentru România. Important este că s-au simțit români, iar prelevarea ADN-ului, care presupune deshumarea voievozilor, este neînsemnată comparativ cu amprenta pe care acești domnitori o au asupra poporului român și istoriei acestuia”, a sunat șocantul anunț al ministrului.

Hașotti uită, aiuritor, un element major: dacă nu știi unde e înmormîntat un domnitor, precum cazul lui Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și al altora, cum să îl poți onora corespunzător? Venerînd oase de cal, precum cele descoperite recent în presupusul mormînt al lui Țepeș, cel care, ultima dată, era semnalat ca înmormîntat în Italia?

Contactat azi de Inpolitics, academicianul, de acum pensionar, Octavian Popescu, ne-a declarat că, din păcate, nici pînă în ziua de azi nu s-a mai revenit asupra deciziei lui Hașotti, astfel că niciun presupus voievod român nu a mai fost studiat. Asta, deși unicul voievod analizat, Vlaicu Vodă, nepotul lui Basarab l, s-a dovedit prin studierea ADN a nu fi el, plus că nu era cuman, cum se vehicula în anumite medii științifice. Proiectul Genesis a fost finalizat cîțiva ani mai tîrziu, dar cu cercetările limitate; în prezent, asemenea cercetări mai continuă ici-colo, dar fără acces la presupusele morminte ale voievozilor români.

Răstimp, Ungaria face cercetări inclusiv în țări străine și reconstituie minuțios genealogiile voievozilor maghiari, în frunte cu Matei Corvin.
Marea întrebare e de ce statul român se chinuie din răsputeri, sub pretexte jenante, să își țină istoria sub obroc în timp ce statele europene și, mai ales, vecinii noștri fac exact invers?
Se tem politicienii români că ar putea ieși la iveală ceva deranjant pentru poporul român, ori e vorba doar de o comoditate lașă?
Și ce s-ar putea întîmpla peste niște ani dacă Ungaria – în cine știe ce context geopolitic – ar repune pe tapet problema Transilvaniei, susținută inclusiv cu argumentele științifice pe care caută să le obțină în prezent, iar România ar contracara strict cu respectul lui Hașotti față de strămoși? 

spot_img
- Advertisment -spot_img

Must Read

Campanie în Germania: „Dușurile reci economisesc până la 400 de euro...

0
„Dușurile reci economisesc până la 400 de euro pe an – și, de asemenea, te ajută să slăbești” – presa din Germania abundă de...