Campionatul Mondial de Atletism de la Budapesta va aduce cu sine şi o serioasă activitate diplomatică; în următoarele zile, numeroşi lideri vor sosi în vizite oficiale în Ungaria, printre care şi preşedinţii din Serbia, Turcia, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Turkmenistan, respectiv emirul Qatarului, a relatat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, vineri.
În cadrul unei conferinţe de presă extraordinare, şeful diplomaţiei ungare a spus: faptul că datorită dezvoltării ecologice, durabile şi cuprinzătoare a infrastructurii sportive, la Budapesta există condiţii demne de unul dintre cele mai mari evenimente sportive din lume reprezintă un mare succes comun al tuturor maghiarilor.
Ministrul a subliniat că astăzi, când în lume au loc conflicte şi războaie, acest eveniment este deosebit de important. Sportul poate reprezenta calea către cooperare, iar de această dată, celebrarea legăturilor dintre naţiuni poate avea loc în Ungaria, a spus Szijjártó.
Campionatul Mondial de Atletism de la Budapesta va aduce cu sine şi o serioasă activitate diplomatică, a relatat Péter Szijjártó. În următoarele zile, numeroşi lideri vor sosi în vizite oficiale în Ungaria; din partea Organizaţiei Statelor Turcice, preşedinţii din Turcia, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Turkmenistan, mai mulţi lideri din Balcanii din Vest, printre care preşedintele Serbiei şi cel al Republicii Sprpska din Bosnia, un reprezentant al Preşedinţiei Bosniei, emirul din Qatar şi foştii premieri ai Cehiei, Austriei şi Sloveniei.
Ministrul de externe a subliniat că discuţiile de la nivel de prim-miniştri se vor concentra pe trei subiecte principale, toate legate de securitatea Ungariei, a Europei Centrale şi chiar a întregului continent. Părţile vor vorbi, printre altele, despre problemele legate de aprovizionarea cu energie şi de securitatea fizică – inclusiv despre războiul din Ucraina şi situaţia migraţiei – precum şi despre depăşirea dificultăţilor economice, a explicat Szijjártó.
Şeful diplomaţiei ungare a subliniat că astăzi, Qatarul a devenit primul exportator de GNL din lume, şi deşi acum toată capacitatea sa este în prezent contractată, din 2027 ar putea exista oportunitatea ca şi ţara noastră să achiziţioneze gaz natural lichefiat de acolo, discuţii în acest sens fiind deja în curs de desfăşurare. În cadrul organizaţiilor internaţionale există o strânsă cooperare cu ţara din Orientul Mijlociu, în curând urmând să fie semnat şi un acord de cooperare în formarea diplomatică, a mai relatat politicianul maghiar.
Ministrul a anunţat, de asemenea, că subiectele principale ale discuţiilor cu preşedinţii din Azerbaidjan, Turcia, Turkmenistan şi Serbia vor fi cele legate de problemele aprovizionării cu energie. În acest sens, Szijjártó a spus că în privinţa tranzitului gazelor naturale, Turcia este, deja, o ţară de tranzit de o importanţă cheie, iar acest rol va continua să crească odată cu implicarea resurselor azere şi, dacă este posibil, şi a celor turkmene. În plus, sunt în curs de desfăşurare negocieri avansate şi pentru ca în Ungaria să sosească şi gaze naturale turceşti.
Péter Szijjártó a mai menţionat că anul acesta Ungaria va primi din Azerbaidjan 100 de milioane de metri cubi de gaze naturale, respectiv că s-a ajuns la un acord şi cu privire la stocarea în ţară a 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale, cantitate a cărei furnizare a şi început deja, aşadar între cele două ţări există deja o conexiune fizică reală de transporturi de gaze.
“Prin urmare, eforturile de diversificare despre care vorbim de multă vreme încep, acum, să devină o realitate fizică”, a subliniat ministrul de externe.
Szijjártó a anunţat că sunt în curs de desfăşurare negocieri pentru un acord cuprinzător de cooperare energetică cu Turkmenistanul, al cărui element esenţial ar fi acela ca Ungaria să devină, în viitor, una dintre ţările ţintă pentru viitoarele exporturi de gaze turkmene.
În ceea ce priveşte Serbia, şeful diplomaţiei ungare a spus că societatea regională de comercializare a gazelor naturale ungaro-sârbă a fost înfiinţată, iar în septembrie va începe să funcţioneze, ceea ce va contribui de asemenea la securitatea energetică a regiunii.
