Manifestările antimaghiare sunt în continuare prezente în România atât în viaţa publică, cât şi în viaţa de zi cu zi, fapt demonstrat de cazul evacuării abatelui premonstratens din Oradea şi de „cazul îngrijorător” al sancţiunii disciplinare aplicată clubului FK Csíkszereda – constată Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, în buletinul său informativ publicat marţi.
Organizaţia de apărare a drepturilor maghiarilor din Transilvania afirmă, referindu-se la evenimentele de săptămâna trecută, că aceste cazuri „nu sunt simple incidente izolate, ci probleme sociale grave, recurente, care subminează, pe termen lung, încrederea şi convieţuirea dintre comunităţi”.
În legătură cu hotărârea pronunţată joi, 29 ianuarie, de instanţa din Oradea, prin care a fost dispusă evacuarea abatelui premonstratens Fejes Rudolf Anzelm, Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre” subliniază că acest caz indică în mod deschis golirea de conţinut a garanţiilor statului de drept, precum şi faptul că autonomia instituţională a unei comunităţi ecleziastice istorice poate fi sacrificată oricând, în funcţie de interese politice şi economice.
„Esenţa situaţiei actuale este simplă şi gravă: conducătorul unui ordin călugăresc funcţional este pe cale să fie îndepărtat din propria reşedinţă monahală, invocându-se o decizie definitivă, înainte ca examinarea de fond a aspectelor constituţionale, internaţionale sau de drept canonic să poată avea loc. Rapiditatea procedurii, tratarea formală a căilor de atac şi forţarea executării indică o intenţie politică”, se arată în buletinul informativ.
Organizaţia explică faptul că prezenţa ordinului premonstratens la Oradea „nu este un detaliu administrativ şi nici o problemă de utilizare a unui imobil”, ci reprezintă o continuitate juridică de mai multe secole, un serviciu public, o activitate educaţională şi pastorală care a supravieţuit schimbărilor de imperii, forme de stat şi regimuri politice. „În prezent însă, într-un stat european modern, această continuitate nu mai oferă nicio protecţie”, constată organizaţia de apărare a drepturilor.
Potrivit Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, argumentaţia Primăriei Oradea, potrivit căreia o comunitate ecleziastică funcţională poate fi îndepărtată invocându-se o „investiţie de interes public”, nu este sustenabilă. Serviciul avertizează că această justificare creează un precedent periculos, consacrând principiul potrivit căruia, în numele interesului public, orice instituţie autonomă – ecleziastică, civică sau aparţinând unei minorităţi – poate fi suspendată, evacuată şi ulterior „redefinită”.
„Acest caz depăşeşte cu mult Oradea. El transmite mesajul că drepturile bisericilor istorice ale minorităţilor nu sunt drepturi structurale, ci concesii condiţionate care pot fi retrase oricând dacă devin incomode”, sintetizează Serviciul, adăugând că acest lucru contravine normelor europene care tratează autonomia ecleziastică, protecţia patrimoniului cultural şi securitatea juridică drept valori fundamentale.
În buletinul său informativ, Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre” face referire şi la amenda de 25 312,50 lei aplicată miercuri, 28 ianuarie, clubului de fotbal FK Csíkszereda pentru utilizarea simbolurilor maghiare şi secuieşti, subliniind că este un nou exemplu de exercitare a presiunii asupra minorităţii maghiare în cadrul sportului. „Motivarea sancţiunii este, formal, de natură disciplinară, însă în realitate transmite un mesaj clar: manifestarea publică a identităţii comunitare maghiare este considerată un factor deranjant” – se arată în buletinul informativ.
În document se subliniază că simbolurile maghiare şi secuieşti afişate pe stadion „nu jignesc, nu instigă şi nu provoacă”. „Sancţionarea acestora nu serveşte menţinerii ordinii, ci marginalizării prezenţei maghiare în spaţiile publice, chiar şi acolo unde aceasta este firească din punct de vedere istoric şi social”, subliniază Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”.
Potrivit Serviciul de Asistenţă Juridică, cuantumul amenzii aplicate de comisia de disciplină a Federaţiei Române de Fotbal este „disproporţionat şi creează un precedent periculos: transmite mesajul că trăirea identităţii naţionale poate fi transformată într-o abatere disciplinară”, ceea ce, în opinia Srviciului, nu ţine de reglementarea sportivă, ci de discriminare instituţionalizată.
„Cazul FK Csíkszereda depăşeşte cu mult fotbalul. Este vorba despre a decide dacă permitem ca sportul să devină un instrument al urii şi al intimidării. Considerăm că identitatea nu este o vină, utilizarea simbolurilor nu este o provocare, iar acest lucru nu poate fi redus la tăcere prin sancţiuni”, îşi rezumă poziţia Serviciul de Asistenţă Juridică.
Buletinul informativ o citează pe Erika Benkő, directoarea Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, care afirmă că utilizarea simbolurilor maghiare se loveşte de un nivel de opoziţie atât din partea societăţii româneşti, cât şi a autorităţilor române, încât singura soluţie este stabilirea unor cadre legale clare pentru folosirea simbolurilor de către comunităţile naţionale.
