Un grup format din aproximativ 100 de naţionalişti români au sărbătorit, joi, Ziua Eroilor, în cimitirul militar din Valea Uzului, fără să ţină cont de măsurile epidemiologice, a anunţat portalul Székelyhon.ro conform agenției maghiare de știri MTI.
CE SPUNE MTI:
Manifestarea a fost iniţiată de Mihai Tîrnoveanu, preşedintele
asociaţiei extremiste antimaghiare Calea Neamului, pe pagina sa de
Facebook. Evenimentul a început cu o ceremonie religioasă ţinută de
preoţi ortodocşi. Şi de această dată, au fost rostite numele celor
149 de militari români care, potrivit unui document oficial al
autorităţilor române, nu se odihnesc în acest cimitir.
La ceremonie au luat cuvântul Constantin Toma, primarul
oraşului Dărmăneşti, şi Mihai Târnoveanu. Evenimentul s-a încheiat
cu depuneri de coroane şi cu o agapă. La monumentul ridicat anul
trecut în cimitir, a depus o coroană şi comandantul Poliţiei din
Dărmăneşti.
Primarul Constantin Toma a transmis în discursul său şi pe
pagina sa de socializare că a revenit printre valori respectul
pentru eroi ca semn al renaşterii naţiunii române.
În cuvântarea sa, Mihai Târnoveanu şi-a amintit că, în urmă cu
un an, de Ziua Eroilor (Înălţarea Domnului la ortodocşi), în data
de 6 iunie, au ajuns la faţa locului aproximativ 5 000 de români, a
căror intrare în cimitir (potrivit cuvintelor sale) “nici lanţul
viu roşu-alb-verde nu a putut-o împiedica”. Potrivit vorbitorului,
fără sacrificiul militarilor români căzuţi în Valea Uzului, nici
Marea Unire a României nu ar fi putut avea loc, nici Tratatul de la
Trianon. Tîrnoveanu i-a mulţumit primarului pentru că nu s-a abătut
şi continuă o luptă demnă pentru România.
Anul trecut, Consiliul Local Dărmăneşti a înfiinţat în luna
aprilie, în mod samavolnic, o solă românească în cimitirul ce se
află la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Până atunci, cimitirul
a fost întreţinut de comuna Sânmărtin din Ţinutul Secuiesc. În data
de 6 iunie câteva mii de manifestanţi români au intrat cu forţa în
cimitir pentru a participa la sfinţirea după rit ortodox a parcelei
şi a monumentului românesc, după ce secuii au încercat să împiedice
acest lucru formând un lanţ viu. Cazul face obiectul mai multor
procese.
