Vadim Benyatov de origine azeră, fost bancher la Credit Suisse Group AG, care în 2006 a fost arestat în România şi ulterior condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a dat în judecată grupul bancar elveţian cerând despăgubiri în valoare de 68 milioane sterline (89,5 milioane dolari), susţinând că din cauza condamnării sale în România nu mai poate să se angajeze nici măcar la Uber, transmite Bloomberg conform Agerpres.
Benyatov a devenit cunoscut în România după ce a fost arestat, în noiembrie 2006, în dosarul “Privatizărilor Strategice”. Benyatov a fost urmărit penal pentru spionaj economic în cazul mai multor privatizări precum Petrom, Romgaz, Electrica sau Romtelecom. El a fost acuzat că a coordonat un grup, din care mai făceau parte fostul ministru economiei de la acel moment, Codruț Sereș, precum și Stamen Stancev și Michal Susak. Una dintre învinuiri era că a viciat licitația pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud (EMS).
În cursul audierilor care au avut loc luni la un tribunal din Londra, avocaţii băncii au cerut o respingere a solicitării, apreciind că Benyatov nu are şanse de câştig.
Vadim Benyatov a fost arestat în România în anul 2006, când lucra pentru Credit Suisse Group AG, în dosarul cu privire la privatizarea companiilor de utilităţi. În documentele trimise curţii, Benyatov susţine că într-o dimineaţă a fost scos din camera sa de la hotelul Hilton din Bucureşti şi închis într-o celulă de arest alături de „doi dealeri de heroină şi un hoţ recidivist”. Ulterior, Benyatov a fost eliberat din închisoare şi plasat în arest la domiciliu în Bucureşti.
După nouă ani de proceduri juridice, Vadim Benyatov a fost demis de Credit Suisse în anul 2015, după condamnarea sa de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din România. În prezent, Benyatov trăieşte în Los Angeles, după ce a fugit din Europa în 2015, atunci când a fost emis un mandat european de arest pe numele său.
Vadim Benyatov a dat în judecată Credit Suisse susţinând că banca nu a venit în ajutorul său în timpul procedurilor legale din România. De asemenea, Benyatov susţine că în urma condamnării sale în Româna nu poate obţine o autorizaţie necesară pentru a lucra din partea organismului de supervizare a pieţelor financiare americane (Securities and Exchange Commission-SEC) sau a celui din Marea Britanie (Financial Conduct Authority).
„Nu pot să lucrez. Oricine dă o căutare pe internet cu numele meu poate vedea că am fost condamnat în România şi că nu am efectuat această condamnare. Din când în când numele meu face valuri în România. Sunt, de asemenea, obligat să declar orice condamnări atunci când aplic pentru un loc de muncă. Nu pot să devin nici măcar şofer la Uber, având în vedere cazierul meu, darmite să lucrez ca profesionist în finanţe, poziţie pentru care este nevoie de aprobarea SCE sau FCA”, susţine Benyatov în documentele depuse la tribunalul londonez.
În replică, Credit Suisse susţine că a avut grijă în mod adecvat de Vadim Benyatov, plătindu-i avocaţi şi continuând să îi plătească salariul, în pofida faptului că era în închisoare. Banca elveţiană apreciază că solicitările de despăgubiri formulate de Benyatov sunt lipsite de fundament, adăugând că va continua să se apere în justiţie.
În luna ianuarie 2015, foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost condamnaţi definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în dosarul privatizărilor strategice. În acelaşi dosar, consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 4,6 ani închisoare pentru spionaj.
În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.
Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.
