Jurnalistul Sabin Orcan continuă seria de dezvăluiri, în cadrul emisiunii „X-Press”, despre ofiţeri acoperiţi sau colaboratori ai serviciilor secrete care ocupă funcţii-cheie în stat. Al patrulea nume aflat pe „Lista Fantomelor Securității” este Mișu Negrițoiu, președintele ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) care a fost ofițer acoperit al CIE (Centrul de Informații Externe).
Negrițoiu este absolvent al Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice, urmând apoi, fără frevență, și cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din București, iar în 1995 a obținut titlul de doctor în științe economice la ASE București.
În perioada 1973 – 1990 a lucrat ca economist în comerțul exterior la ILEXIM, Arpimex și Ministerul Comerțului Exterior. Datorită ILEXIM a reușit să călătorească în străinătate.
Transferat în cadrul Departamentului de analiză economică de la Ministerul Comerțului Exterior, în anul 1982 a fost numit înlocuitor temporar al șefului Agenției economice românești din New York, apoi al șefului Biroului comercial din Los Angeles.
Doi ani mai târziu devine atașat olimpic al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Los Angeles. După revenirea în țară, susține un examen de promovare pentru rangul de consilier II, după care obține o bursă GATT de patru luni la Geneva.
În 1990 a fost șef al secției economice de la New York a Ambasadei României în SUA, în intervalul 1990 – 1992 a fost președinte al Agenției Române pentru Promovarea Investițiilor Străine (ulterior, Agenția Română de Dezvoltare), iar între 1992 – 1993 a ocupat funcția de vicepremier în guvernul Văcăroiu.
Apoi, între 1994 – 1996 a fost consilier prezidențial pe lângă Ion Iliescu, a ocupat și funcțiile de deputat PDSR (1996 – 1997), angajat al ING Bank, ajungând până la funcția de preșdinte (1997 – 2014).
Din anul 2014, cu susținerea lui Ponta și Isărescu, Negrițoiu e președinte al ASF.
Acuzația că Negrițoiu a fost ofițer acoperit vine și dintr-un pasaj al cărții lui Mircea Răceanu, „Infern ’89. Povestea unui condamnat la moarte” – „A doua zi ancheta a continuat în aceeași formație. De această dată am fost confruntat cu listele conținând personalul diplomatic și administrativ de la Agenția Economică, Misiunea Permanentă pe lângă ONU Biblioteca Română, toate cu sediul la New York. Ca și în ziua precedentă din zecile și zecile de nume citite, printre care parcă aud și astăzi numele lui Aurel Costescu, Ionel Georgescu, Ion Duma, Ion Moraru, Virgil Constantinescu, Constantin Ene, Romulus Neagu, Nicolae Ropoteanu, Teodor Țolea, Constantin Niță, Traian Chebeleu, Octavian Ichim, Florin Roșu, Aurel Paraipan, Nicolae Stănică, Bogdan Baltazar, Gheorghe Tinca, Petre Vlăsceanu, Fănel Mangu, Gheorghe Horotan, Mișu Negrițoiu, Teodor Râpanu, Ion Logofătu, Anton Sârbu, Lucian Cernat, Vasile Paliță, Alexandru Teodorescu, Ion Datcu, Nicolae Micu, Ion Goriță, Vasile Tilinca, am indicat numai câteva persoane, deși știam că marea lor majoritate erau ofițeri de securitate„.
Cine este Răceanu?
Născut în 1935, în închisoarea Văcărești, Mircea Răceanu este fiul unui cuplu de ilegaliști comuniști. Ulterior, a fost adoptat de al doilea soț al mamei, Grigore Răceanu, și el membru al PCR dinainte de război, unul dintre autorii „Scrisorii celor șase” din 1989 împotriva lui Ceaușescu.
Absolvent al Institutului de Relații Internaționale de la Moscova, Răceanu junior a fost trimis în 1969 la Ambasada României de la Washington, unde între 1974-1979 a ocupat postul de secretar I. După revenirea din misiune, a fost șeful departamentului SUA/Canada, iar între 1984-1989 a condus departamentul America din MAE.
Arestat în ianuarie 1989, acuzat de trădare și de colaborare cu serviciile de spionaj americane, a fost condamnat la moarte, pedeapsă comutată apoi la 20 de ani de închisoare. Eliberat în timpul revoluției din decembrie 1989, s-a stabilit în SUA. Reabilitat în anul 2000 de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost decorat doi ani mai târziu de președintele Ion Iliescu.
În cartea „Servicii secrete străine”, apărută chiar în anul reabilitării lui Răceanu, generalul în rezervă Aurel Rogojan, fost aghiotant al ultimului șef al Securității comuniste, susține că Mircea Răceanu a fost și el ofițer acoperit al Centrului de Informații Externe.
Vezi AICI episoadele anterioare ale campaniei „Lista Fantomelor Securității” care fac dezvăluiri despre guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu și directorul FGDB, Eugen Dijmărescu.
