Credincioşii s-au rugat, luni seara, în biserica ordinului premonstratens din Oradea, pentru a împiedica evacuarea abatelui Rudolf Anzelm Fejes, conducătorul Prepoziturii Ordinului Canonic Premonstratens din Promontoriul Oradea, transmite agenția maghiară de știri MTI.
CE SPUNE MTI:
În cadrul evenimentului religios, transmis şi online, în faţa bisericii pline de credincioşi, abatele Rudolf Anzelm Fejes a informat că, în data de 19 mai, a primit ordinul de evacuare emis de Primăria Oradea, care îi solicită să părăsească reşedinţa monahală în termen de cinci zile – termen care a expirat luni. Potrivit abatelui, documentul este „abuziv în formă, adresare şi conţinut”, întrucât „primăria declară bun public chiar şi sacristia”.
Abatele a criticat, de asemenea, şi faptul că în actul oficial este tratat ca o persoană civilă, deşi, în virtutea jurământului monahal şi a hirotonirii sale ca preot şi abate, nu poate fi considerat simplu cetăţean. A subliniat că mănăstirea, aflată lângă biserică şi fostul liceu al ordinului, este un lăcaş recunoscut oficial de statul român încă din anul 1994, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. „Un edificiu cu un astfel de statut juridic, un loc de cult, nu poate fi trecut în domeniul public” – a declarat monahul. Acesta a mai precizat că a solicitat în scris primăriei retragerea ordinului de evacuare.
Conflictul juridic, care durează de mulţi ani, are legătură cu procesul de retrocedare a complexului de clădiri care include fostul liceu al ordinului premonstratens, în prezent Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Primăria doreşte reabilitarea imobilului cu fonduri europene şi, în acest scop – potrivit ordinului premonstratens – a modificat cărţile funciare pentru a crea o situaţie juridică clară a proprietăţii.
„Toate acestea reprezintă o nedreptate strigătoare la cer” – a afirmat Rudolf Anzelm Fejes, chemându-i pe cei prezenţi să se roage pentru restabilirea dreptăţii şi respectarea dreptului de proprietate al ordinului premonstratens. Acesta a comparat situaţia cu încercarea de evacuare a lui László Tőkés, la Timişoara, în 1989, care la vremea aceea a informat atât autorităţile bisericeşti, cât şi pe cele laice.
La eveniment a participat şi episcopul romano-catolic de Oradea, László Böcskei, care şi-a exprimat sprijinul faţă de abate şi i-a încurajat pe credincioşi să „rămână de partea adevărului” şi să facă tot ce le stă în putere pentru o soluţie justă. „Nu ne apărăm pe noi înşine, ci cauza lui Dumnezeu, Biserica şi comunitatea” – a explicat episcopul, subliniind că nu este vorba despre o simplă persoană, ci despre conducătorul unei comunităţi monahale.
Proprietăţile deţinute de ordinul premonstratens din Oradea includ mai multe clădiri emblematice din oraş şi din staţiunea Băile Felix, precum şi aproximativ 1 100 de hectare de teren. Ordinul a iniţiat zeci de procese împotriva statului român şi a instituţiilor sale pentru recuperarea acestora.
Comisia de retrocedare a refuzat anterior restituirea fostului liceu motivând că, potrivit cărţii funciare, imobilul aparţine statului român din anul 1936, iar comisia este competentă doar în privinţa bunurilor confiscate în perioada comunistă.
Într-o postare pe Facebook, Rudolf Anzelm Fejes a precizat că ordinul a contestat în instanţă înscrierea în cartea funciară din anul 1936, efectuată de Onisifor Ghibu, în numele statului român, iar cum procesul nu a fost judecat – dosarul fiind declarat pierdut – înscrierea nu poate fi considerată legală. Abatele susţine că naţionalizarea liceului a fost înscrisă în cartea funciară abia în anul 1949, deci este eligibilă pentru restituire conform legislaţiei actuale.
Potrivit abatelui, Primăria Oradea a iniţiat, fără ştirea canonicatului, o nouă acţiune în justiţie pentru a radia naţionalizarea din cartea funciară şi a revenit la o stare juridică nesoluţionată definitiv. A început apoi să divizeze cadastral clădirile şi curţile imobilului, înscriindu-le în nume propriu în noi cărţi funciare.
Pe aceste baze, Primăria ar fi emis ordinul de evacuare. Cristian Popescu, Director general adjunct al Direcţiei de patrimoniu din cadrul primăriei, a declarat pentru portalul Krónika că cele cinci încăperi utilizate de abate – aflate în clădirea mănăstirii – au acelaşi număr cadastral cu liceul, care, potrivit primăriei, reprezintă proprietatea municipalităţii.
