Aproape jumătate din populație României trăiește în mediul rural, iar copiii care vor începe școala vor avea de suferit din cauza resurselor financiare limitate în perioada epidemiei de COVID-19. În sate se ridică mari semne de întrebare, mai ales în ceea ce privește două probleme: transportul elevilor către școli și asigurarea măștilor. Din cauza noilor condiții impuse de epidemia de COVID-19, numărul copiilor care ar trebui să urce simultan într-un microbuz școlar este redus la jumătate, ceea ce va face aproape imposibil, în anumite comune, transportul. Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, susține într-o declarație acordată pentru Radio Europa Liberă că masca este parte din vestimentație și va trebui să fie asigurată de părinți, deoarece primăriile de comună nu au resursele financiare. Primarii prezintă situații incredibile despre cum se realizează, în realitate, transportul școlarilor.
Pe lângă problemele existente în marile orașe înainte de începerea școlii, copiii din satele României mai au una în plus: transportul către școală. În multe comune, școlile s-au desființat din lipsă de personal sau din cauza numărului redus de copii rămași în sate. Din acest motiv, distanța între satul în care trăiește un elev și școala la care învață poate să fie de peste 20 de kilometri, ceea ce face ca transportul să devină esențial în procesul educațional. Autoritățile locale din anumite comune se declară depășite, iar apariția epidemiei de COVID-19 nu a făcut decât să agraveze situația. Cei care vor avea de suferit din cauza pasării de responsabilitate între autoritățile locale și cele centrale sunt copiii. Prinși la mijloc, ei și părinții lor, vor trebui să găsească soluțiile pentru a rezolva problema. Autoritățile ridică din umeri, arătând unele spre celelalte.
Masca obligatorie în școli reprezintă o altă problemă. Primarii de comune spun că nu au resursele financiare pentru a împărți măști elevilor și cadrelor didactice. În multe sate și comune, școala va începe fără măști gratuite pentru copii, responsabilitatea urmând să revină tot părinților pentru a le procura.
„Nu poți să dai tuturor, să ne ierte Dumnezeu, până acum copiii nu au mers nicăieri? Le-a dat cineva măști? Așa cum îi dă șosete, chiloțel și masca face parte din vestimentația oricăruia dintre noi. Acolo unde sunt bani se dau măști, acolo unde nu sunt, vedem cum găsim soluții. În numele lui Dumnezeu, măștile fac parte din costumația oricărui copil! Atunci să dăm și maiouri și chiloței și șosete? Masca face parte din costumația fiecărui dascăl sau copil”, a susținut președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) în exclusivitate pentru Europa Liberă.
Emil Drăghici a comparat măștile din perioada COVID-19 cu batistele pe care elevii din generațiile anterioare erau obligați să le aibă zilnic la ei.
„Noi avem o anumită vârstă, nouă ne dădea cineva batistuța cu care mergeam la școală? Ne-o puneau părinții în buzunărel și plecam la școala. Ei, asta e și masca. Batistuța care era cândva obligatorie, trebuie să fie și acum, e masca. Eu aveam cel puțin un set de batiste”, a spus președintele ACoR.
Despre tablete nici nu poate să fie vorba, chiar dacă tocmai copiii din mediul rural au cea mai mare nevoie de ele. Eșecul licitațiilor organizate de Guvern pentru tablete și măști, se va vedea cel mai mult în mediul rural, susțin primarii de comune.
„Tabletele școlare sunt ca manualele școlare. Ne-am ocupat noi, primarii, de manualele școlare? E în responsabilitatea autorităților centrale, e o obligație. Dreptul la educație nu e doar pentru cei cu bani, deși se ajunge în situația că cel care are, oase roade”, a adăugat Emil Drăghici.
Dilema unui primar: cum transporți zilnic cu un microbuz de 14 locuri peste 250 de copii
Autoritățile locale cer de ani buni Guvernului să preia responsabilitatea financiară pentru transportul elevilor și al profesorilor. În perioada pandemiei de COVID-19, problema s-a acutizat din cauza faptului că microbuzele școlare nu vor mai putea să fie umplute la capacitate maximă, fiind obligatorie respectarea regulilor sanitare.
Primarii spun că numărul copiilor care vor putea să fie transportați cu un microbuz școlar reprezintă jumătate din numărul locurilor pe scaun. Până acum, în microbuzele de 16 locuri intrau și 30 de copii, conform mărturiilor primarilor, dar din 14 septembrie ar trebui să poate merge doar 8 copii. Astfel, numărul curselor ar trebui majorat consistent, ceea ce va face ca transportul elevilor să dureze peste trei ore, doar pentru ducerea la școală.
Primarul comunei Tarcău, județul Neamț, are o dilemă: cum va transporta 250 de copii spre școala din comuna, de la distanțe de peste 20 de km, cu un singur microbuz școlar de 14 locuri. În întreaga comună funcționează o singură școală, celelalte au fost închise în anii trecuți.
