Comisia pentru cultură a Parlamentului European a susţinut joi ca viitoarea Lege privind Libertatea Presei să oblige toate societăţile din mass-media să publice identitatea proprietarilor lor, precum şi a celor din partea cărora primesc publicitate instituţională sau susţinere publică, inclusiv din ţările din afara UE, relatează agenţia EFE conform Agerpres.
Însă în poziţia lor de negociere statele UE au inclus, la cererea Franţei, o excepţie care să permită urmărirea jurnaliştilor cu ajutorul programelor informatice de spionaj, prin invocarea protejării „siguranţei naţionale”.
Respectiva comisie şi-a stabilit poziţia de negociere pentru viitorul Regulament European privind Libertatea Presei şi, cu excepţia cazului în care plenul Parlamentului European nu-i dă undă verde la un vot în octombrie, este pregătită să negocieze această legislaţie cu statele membre (Consiliul UE), care înaintea vacanţei de vară au convenit la rândul lor asupra unei baze de negociere pe acest subiect.
În ce priveşte publicitatea instituţională, eurodeputaţii doresc ca toate autorităţile publice (guverne, instituţii etc.) să publice anual informaţii detaliate despre banii pe care-i investesc în publicitate în presă şi platforme online.
Mai mult, publicitatea instituţională plătită unei societăţi media sau platforme nu va putea depăşi 15% din bugetul total alocat în acest scop într-o ţară membră a UE de către autoritatea sau entitatea care apelează la acest serviciu.
Noile norme urmăresc să împiedice orice interferenţă sau presiune nejustificată asupra mass-media, protejează dreptul jurnaliştilor de a nu-şi dezvălui sursele şi, cel puţin teoretic, previne ca aceştia să devină victime ale programelor de spionaj, exceptând situaţiile în care această acţiune „este justificată printr-un caz concret şi este dispusă de o autoritate judiciară independentă pentru investigarea unei infracţiuni grave”, precum terorismul sau traficul de fiinţe umane.
