În lumina rezultatelor celor mai recente recensăminte, sistemul instituţional existent trebuie regândit şi trebuie elaborate noi strategii, iar în acest sens, „celula de bază” o poate reprezenta consolidarea comunităţilor locale, s-a spus în încheierea dezbaterii intitulate „Etnospora în lumina recensământului”, miercuri, la Băile Tuşnad.
La evenimentul care a avut loc în cadrul celei de-a 32-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos), moderatorul Balázs Telegdy, profesor al Universităţii Sapientia din Transilvania a întrebat vorbitorii despre procesul, rezultatele şi efectele recensământului.
Viola Varga Diósi, referent de specialitate la Centrul Maghiar de Formare, Cercetare şi Cultură din Voivodina, a spus că trebuie depuse eforturi pentru consolidarea valorilor locale şi a identităţii comunităţii locale, întrucât în Voivodina, chiar şi “micile insule” maghiare au luat-o pe calea etnosporei.
În Serbia nu au fost probleme în timpul recensământului, şi deşi nu era obligatoriu să se răspundă la întrebările despre religie şi naţionalitate, maghiarii au făcut-o.
Rezultatele arată o scădere semnificativă: numărul maghiarilor a scăzut de la 250 000, la 184 442. Declinul este semnificativ şi în zona în care maghiarii erau majoritari, şi deşi maghiarii şi-au pierdut majoritatea numerică în mai multe locuri, ponderea acestora în politică nu scade, autoguvernările maghiare rămân în picioare, drepturile lingvistice nu sunt afectate, însă pe alocuri există dificultăţi din cauza lipsei serviciilor de traducere.
Compoziţia etnică a populaţiei este cunoscută numai în oraşe, în sate nu se cunosc cifrele exacte, ceea ce îngreunează planificarea, a subliniat Viola Varga Diósi. 25% dintre maghiarii din Voivodina trăiesc în etnosporă, însă acest lucru nu aduce nicio schimbare la nivel de învăţământ, instituţiile existente asigurând un fel de stabilitate. În viitor însă, comunităţile locale trebuie consolidate şi sprijinite în păstrarea identităţii şi a valorilor proprii, a mai spus referentul.
István Horváth, sociolog şi profesor universitar din Cluj-Napoca, a punctat că în etnospora din sudul şi din nordul Transilvaniei, sustenabilitatea sistemului instituţional este pusă la îndoială din ce în ce mai mult, în timp ce în zonele în care maghiarii sunt majoritari, problema este îmbătrânirea şi golirea satelor.
Potrivit acestuia, recensământul din România ridică multe semne de întrebare, 2,5 milioane de oameni au fost “adăugaţi” la numărătoare din diversele bazele de date, aşadar nu se cunoaşte etnia, religia şi limba maternă a acestora.
Maghiari s-au declarat a fi un milion de cetăţeni români, însă ţinând cont de cetăţenii la care nu s-a trecut nicio etnie, specialiştii estimează că numărul maghiarilor este de 1,1 milioane, ceea ce înseamnă o scădere de 200 000.
István Horváth a amintit că în România, utilizarea drepturilor minorităţilor este legată de un prag de 20%, iar numărul maghiarilor este important şi din cauza pragului electoral. Astăzi, legea clarifică faptul că pragul trebuie calculat în baza numărului persoanelor care îşi declară limba maternă, însă în ciuda acestui fapt, primele date nu au fost publicate în consecinţă, a spus profesorul despre inexactităţile observate.
Două treimi dintre maghiarii din Transilvania trăiesc în majoritate, în Secuime şi în Partium, însă numărul lor este semnificativ şi în inima Transilvaniei, într-un mediu interetnic. Cel mai mare declin a fost înregistrat în etnospora din sudul şi nordul Transilvaniei. Potrivit sociologului, maghiarii transilvăneni au ajuns la un punct de cotitură, unde sunt necesare noi strategii şi reforme instituţionale.
