Turcia nu va insista pentru construcţia Marii Moschei la Bucureşti, dacă acest lucru riscă să umbrească relaţiile dintre Ankara şi România, a dat asigurări ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, într-un interviu pentru News.ro. El a sugerat că în spatele controverselor din ultima perioadă privind acest proiect s-ar afla susţinători ai clericului de opoziţie Fethullah Gulen, pe care Turcia îl acuză că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat de anul trecut.
Diplomatul a respins o serie de informaţii apărute în presă, potrivit cărora Ankara „acţionează în secret, că nu informează Muftiatul sau că nu informează opinia publică română”. „Credem că în spate se află activişti anti-Turcia, în special membri FETO (organizaţia clericului Fethullah Gulen – n.r.). Nici măcar nu am cerut PUZ, de exemplu, cedând în privinţa proiectului”, a insistat oficialul de la Ankara, în interviul acordat News.ro.
“Deci ştirea că lucrările vor începe în 2017 şi că Turcia acţionează clandestin este complet greşită. Nu s-a convenit nimic nici în privinţa stilului arhitectural sau al mărimii moscheii”, a adăugat Ertaş.
El a atras atenţia că, deşi se vorbeşte despre proiectul Marii Moschei de aproximativ 10 ani, „în ultimii doi ani, am constatat că chestiunea acestui proiect a scăpat de sub control şi a devenit un material pentru extremişti, pe care îl folosească atât împotriva musulmanilor cât şi împotriva Turciei”.
“Suntem foarte îngrijoraţi de accentuarea islamofobiei în aceste cercuri restrânse. Dar suntem şi foarte fericiţi că majoritatea românilor şi liderii din poziţiile de responsabilitate se distanţează de această retorică islamofobă”, a afirmat Ambasadorul.
Ertaş a precizat că Turcia a construit moschei, la cererea comunităţilor musulmane, în numeroase ţări din lume. „În 2000, de exemplu, Diyanet (autoritatea religioasă turcă – n.r.) a construit o moschee la Tokyo, la cererea comunităţii tătare din Tokyo. Iar de aproximativ 20 de ani, această moschee funcţionează acolo ca sursă de inspiraţie, ca sursă de toleranţă, ca sursă de moderaţie, mai important, pentru musulmanii din Japonia”, a oferit el ca exemplu.
În ceea ce priveşte proiectul pentru o capelă românească la Istanbul, ambasadorul a amintit că proiectul a avut la bază principiul reciprocităţii. „După cum am spus, această chestiune a fost discutată pe baze de reciprocitate şi am lucrat la găsirea unor terenuri în Istanbul pentru a fi folosite de autoritatea română de resort, să spunem aşa, pentru a nu-i da numele, pentru a construi un spaţiu de cazare şi o capelă(…) Dar cum lucrurile sunt îngheţate aici, lucrurile sunt îngheţate şi acolo”, a spus el.
