Construcția potențială a unui tunel sub Strâmtoarea Bering, care să conecteze Rusia și Alaska, ar fi atractivă pentru China, însă riscurile și costurile geopolitice reduc potențialele beneficii, consideră experții intervievați de TASS.
Anterior, Kirill Dmitriev, Reprezentantul Special al Președinției pentru Cooperarea Economică cu Țările Străine și CEO al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), a declarat că un astfel de tunel ar putea fi construit în mai puțin de opt ani, iar costul său nu ar depăși 8 miliarde de dolari.
El este încrezător că o astfel de rută deschide calea pentru dezvoltarea comună a resurselor, în timp ce proiectele ruso-americane vor crea locuri de muncă și vor stimula economia.
„Ideea unui pod sau tunel sub Strâmtoarea Bering nu este nouă, iar crearea unei traversări terestre între cele două emisfere ale Pământului pare extrem de tentantă. La urma urmei, ar însemna noi schimbări în geopolitică, noi domenii de cooperare, inclusiv inginerești și științifice, și dezvoltarea activă a regiunilor îndepărtate”, a declarat pentru TASS Dmitri Zavyalov, șeful Departamentului de Antreprenoriat și Logistică și decanul facultății Școlii Superioare de Economie de la Universitatea Rusă de Economie Plekhanov. El a adăugat că este dificil să se tragă concluzii definitive despre economia proiectului.
Potrivit expertului, din perspectivă economică, o astfel de instalație ar putea fi utilă doar ca parte a unei infrastructuri logistice mai ample, care ar trebui construită în mare parte de la zero.
„Având în vedere volumul minim al comerțului dintre Rusia și SUA, crearea unei astfel de rute terestre este foarte atractivă pentru China, dar amploarea costurilor, distribuția acestora între participanții la proiect și riscurile geopolitice reduc potențialele beneficii. În plus, o situație în care o instalație cheie aparține unei părți, iar utilizatorul principal este o alta este cu siguranță o bombă cu ceas”, a spus Zavyalov.
Alexander Firanchuk, cercetător principal la Laboratorul Internațional pentru Cercetarea Comerțului Exterior al Academiei Prezidențiale, consideră că, indiferent de situația politică actuală și de sancțiuni, un astfel de proiect necesită investiții semnificative.
„Chiar dacă lăsăm la o parte politica și sancțiunile, ideea unui tunel feroviar peste Strâmtoarea Bering nu rezistă calculelor economice de bază. De ambele părți ale strâmtorii se află o tundră pustie, lipsită de orașe, drumuri sau infrastructură adecvată. Alaska este izolată de rețeaua feroviară principală a SUA, în timp ce Chukotka se află la mii de kilometri de permafrost și munți de cele mai apropiate căi ferate rusești”, a spus el.
„Orice «economie» de câteva zile de călătorie în comparație cu marea dispare instantaneu în fața costurilor monstruoase ale construirii a mii de kilometri de noi linii ferate, poduri și tuneluri în cele mai dure climate de pe planetă”, a adăugat expertul.
