Cum e posibil ca atunci când ai o situație epidemiologică fără precedent tu să nu iei nicio măsură față de niște protestatari care nu respectă restricțiile și urlă și se îmbrâncesc fără mască în fața spitalului în numele „libertății”? Știm foarte bine că jandarmii acționează pe linie de ordin politic. În 10 august ne-au gazat la ordin, deși protestul era pașnic, atacul cu gaze a început fără să existe vreun incident. Acum, însă, nu se dă ordin când sunt încălcări flagrante ale restricțiilor și care pun în pericol alți cetățeni. Nu se face asta pentru că guvernul vrea să-și conserve capitalul de imagine sau să-l repare, pe ăla care mai e. Cum se uită la acei protestatari și la guvernul care nu face nimic, sute de mii de oameni cărora de un an li s-a interzis să muncească și s-au conformat, din respect față de lege?, a scris cunoscutul #rezistent Tudor Chirilă pe facebook.
Și uite așa, în loc să faci ce trebuie pentru situația de fapt, faci ce poți pentru imaginea ta. Ăsta nu este stat, asta este o glumă macabră, din ce în ce mai macabră la care politicienii români contribuie de treizeci de ani. În lumina celor întâmplate ieri (și nu numai) guvernul trebuie să spună românilor adevărul, oricât de neplăcut ar fi el, pentru că vine un alt moment important în care o să facă exerciții de imagine cu moartea pe moarte călcând la ATI – Paștele. Dacă situația este atât de dramatică încât se evacuează pacienți noaptea ca să faci spital Covid înseamnă că Andreea Moldovan are dreptate și ar trebui să fim în lockdown, nu-i așa? Sau dacă nu, și e veselie peste tot, merg și alte evenimente ținute repede după Paști, de ce mai stăm până la 1 iunie? Nu de alta, dar pentru unii God is a Dj. Eu, ca cetățean, aștept de la Florin Cîţu, Vlad Voiculescu și Raed Arafat să ne spună adevărul, a fost dintotdeauna cea mai bună formă de comunicare. Și după ce ne spun adevărul, să acționeze în consecință. Unde suntem cu adevărat și care ar fi măsurile corecte? Prelungirea confuziei și a restricțiilor contradictorii ne va arunca într-o frustrare socială și mai mare și mai greu de gestionat, mai afirmă Chirilă.