Imaginea președintelui american, Donald Trump, îmbrâncindu-l pe premierul Muntenegrului, Dusko Markovic, joi, în cursul summitului NATO de la Bruxelles, i-a încântat vineri pe opozanții aderării acestei țări din Balcani la Alianța Nord-Atlantică, relatează AFP.
Dusko Markovic a participat la summitul NATO, cu toate că țara sa va deveni oficial al 29-lea membru abia la 5 iunie. În imaginile vizionate de zeci de mii de ori pe site-urile muntenegrene de informații, se poate vedea cum prim-ministrul stă de vorbă cu alți responsabili, când apare Donald Trump și îl dă la o parte fără menajamente pentru a trece în față.
Înregistrarea momentului este și pe prima pagină a presei sârbe.
Fostul premier „Milo Djukanovic și (succesorul lui) Dusko Markovic susțin de mulți ani că Muntenegrul va fi un membru al ANTO egal cu ceilalți, respectat, că țara va fi la masa unde se vor lua deciziile (…) Am văzut ce gândește despre asta președintele unei puteri mondiale”, a afirmat cu ironie Jovan Vucurovic, purtătorul de cuvânt al Frontului Democrat, principala mișcare de opoziție din Muntenegru (prorusă).
„Nici nu mi-am dat seama”, a reacționat joi Dusko Markovic, citat de presa muntenegreană. „Am văzut reacțiile pe rețele sociale. A fost o situație nevinovată”, a adăugat el „Dar, pentru că jurnaliștii au fiecare propria părere despre acest incident, aș dori să spun că este firesc ca președintele Statelor Unite să să afle în primul rând, care îi revine”, a mai afirmat responsabilul muntenegrean.
„Problema nu este ce a făcut Trump”, a declarat Jovan Vucurovic, solicitat de AFP. „Mai important este faptul că Markovic se scuză și caută umil să justifice faptul că a îndrăznit să se afle într-un loc care, după cum singur a spus, nu este al său”, a insistat el.
Aderarea la NATO se confruntă cu o puternică opoziție printre cei 600.000 de locuitori ai acestei țări, majoritar slavă și ortodoxă. La fel ca Serbia de care rămăsese legată după destrămarea fostei Iugoslavii, Muntenegrul a fost ținta bombardamentelor NATO în 1999.
În 2015, anunțul aderării a dat naștere unor manifestații violente. În plus, autoritățile de la Podgorica au acuzat un grup de militanți proruși, în majoritate sârbi, că au pus la cale o lovitură de stat în octombrie 2016, pentru a face să eșueze acest proiect.