Politicienii germani spun des: „Munca trebuie să merite.” Însă tot mai mulți angajați cu normă întreagă au nevoie de ajutor de la stat, iar noua creștere a salariului minim este considerată dezamăgitoare, transmite Deustche Welle.
Coincidență sau nu, 2015 este și anul în care Germania a introdus pentru prima dată un salariu minim de bază. La acea vreme, peste un milion de angajați erau încă dependenți de ajutor de stat, însă numărul lor a scăzut constant în anii următori. În 2024, aceste ajutoare au costat statul aproape 7 miliarde de euro – cu peste un miliard mai mult decât cele 5,7 miliarde plătite în 2022.
Guvernul a făcut publice aceste cifre ca răspuns la o întrebare parlamentară adresată de Cem Ince, deputat din partea Partidului Stângii. Acesta a declarat pentru DW: „Este inacceptabil ca sute de mii de oameni să depindă de ajutor de stat, deși lucrează. Asta înseamnă că sprijinim salariile mici și perpetuăm exploatarea forței de muncă.”
Ince consideră că aceste cifre arată clar că salariul minim din Germania este pur și simplu prea mic. Deși a fost majorat semnificativ de guvernul anterior – la 12 euro pe oră la începutul lui 2023 – de atunci a crescut foarte puțin, ajungând în prezent la 12,82 euro pe oră.
Vineri, comisia pentru salariul minim din Germania – formată din reprezentanți ai patronatelor și ai sindicatelor – a anunțat o creștere în două etape: la 13,90 euro de la 1 ianuarie 2026 și la 14,60 euro un an mai târziu. Această creștere rămâne sub ținta de 15 euro susținută de Partidul Social Democrat (SPD).
Helena Steinhaus, fondatoarea organizației Sanktionsfrei („Fără sancțiuni”), care sprijină persoanele care trăiesc din ajutoare sociale, afirmă că aceste creșteri mici nu au ținut pasul cu prețurile tot mai mari la chirii și costul vieții. De exemplu, chiria medie în Germania a crescut cu 4,7% doar anul trecut, iar în Berlin cu până la 8,5%.
„Aș spune că aici avem răspunsul la întrebarea de ce tot mai mulți oameni trebuie să-și completeze veniturile – pentru că salariul minim, chiar dacă lucrezi cu normă întreagă, nu acoperă nevoile de bază”, a explicat Steinhaus.
În orice caz, după cum a argumentat Helena Steinhaus, motivul pentru care mulți oameni lucrează doar part-time este simplu: au copii sau alte persoane în întreținere care necesită îngrijire, iar multe orașe din Germania nu dispun de infrastructură adecvată pentru servicii de îngrijire a copiilor. Institutul German pentru Economie (IW) a calculat anul trecut că 306.000 de copii sub trei ani din Germania nu au un loc la o creșă sau grădiniță, deși au dreptul legal la unul.
Un studiu din 2021 realizat de Institutul pentru Cercetări în Ocuparea Forței de Muncă (IAB) a constatat că, cu cât angajații au mai mulți copii, cu atât este mai probabil ca ei să aibă nevoie de ajutoare sociale.
Deputatul de stânga Cem Ince a susținut că, dacă statul ar investi mai mult în creșe și grădinițe, „ar permite multor oameni să iasă din capcana muncii part-time.”
