spot_img
4.3 C
București
marți, decembrie 24, 2024
AcasăcoronavirusTop 10 vânzători de măști, mănuși și halate anti-coronavirus la stat

Top 10 vânzători de măști, mănuși și halate anti-coronavirus la stat

-

Radio Europa Liberă a analizat peste 10.000 de achiziții publice directe de măști, halate și mănuși de unică folosință, care au fost făcute de instituțiile publice folosind Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Dat fiind faptul că sistemul permite clasificarea achizițiilor sub diverse nume și titulaturi, cifrele de mai jos nu au caracter exhaustiv.

- Reclama -

Top 10 campioni ai vânzărilor de măști, mănuși și halate anti-coronavirus, la stat conform Radio Europa Liberă

- Advertisement -

1. DNS Birotica și Direct Distribuție Birotică

Instituțiile de stat au făcut câteva mii de achiziții directe de la cele două firme ale afaceristului Nicolae Ștefan Dobrin, în perioada ianuarie-aprilie. Doar valoarea contractelor pentru măști, mănuși și halate de protecție se ridică la peste 12 milioane de lei cu tot cu TVA (peste 2,5 milioane de euro. Prețul cerut pe o mască simplă, de unică folosință, a ajuns în unele contracte și la 5 lei bucata, dată fiind cererea imensă de astfel de produse la nivel mondial.

DNS Birotica, firma lui Dobrin și a soției sale, Camelia Corina Dobrin, ar putea fi numită fără exagerare furnizorul oficial al instituțiilor de stat, atunci când vine vorba de produse de papetărie și birotică. Aproape toate ministerele, serviciile secrete și instituțiile de ordine publică au achiziționat de la el astfel de produse de-a lungul anilor. Secretul succesului său s-ar datora relației comerciale pe care o are cu China, de circa 15 ani, importând direct de acolo la preț de producător, după cum a explicat Dobrin în câteva apariții în presă, provocate de faptul că a fost acuzat că ar avea legături cu Sebastian Ghiță.

- Advertisement -

Firma lui Dobrin a intrat în atenția publică atunci când procurorii DNA au pus sechestru la grămadă pe conturile firmelor cu care grupul de companii al fostului deputat Sebastian Ghiță (fugit în Serbia pentru a scăpa de arestul din România) a făcut afaceri. DNS Birotica era una dintre ele, însă procurorii nu au găsit nicio altă legătură cu Ghiță și au ridicat sechestrul.

Nicolae Ștefan Dobrin și firma sa au fost asociați, în 2016, cu Alina Dinică, actualmente Stoleru, în firma DNS Business International. Dobrin i-a cedat firma Alinei Dinică, iar aceasta a transformat-o într-o companie de protecție și pază – Atman Protection. Legăturile Alinei Stoleru (Dinică) cu lumea bodyguarzilor abundă. Economistă la fosta Cosepa Security, care a falimentat, ea apare ca acționar în alte patru firme de pază (Ald Security Management, Leonis Complete Security, Lynx Security Expert și Mizar Security Management). Împreună cu partenerii ei de afaceri, reprezintă nu mai puțin de 8 firme de pază și protecție, conform datelor Poliției Române.

Alina Stoleru s-a intersectat în firme și cu doi bodyguarzi deveniți celebri atunci când l-au escortat în 2017 pe fostul președinte PSD Liviu Dragnea de la procesul său de corupție: Costel „Axi” Axente și Bogdan Cristache. Cei doi au lucrat ca bodyguarzi la clubul Bonton din Herăstrău, deținut de fiul fostului premier Adrian Năstase, Andrei, și de Horia Constantinescu, ajuns președinte al Protecției Consumatorilor, sub guvernarea PSD-Liviu Dragnea. Cei doi bodyguarzi au mai fost folosiți și de familia lui Adrian Năstase, tot pentru escorta de la un proces de corupție, atunci când Dana Năstase erau audiată de judecători în dosarul Zambaccian.

2. Alpha Ned 2000 Exim

Firmă de consumabile medicale care deține marca Euromed, aparține soților Carmen Camelia Andrei și Doru Andrei. Împreună cu o altă firmă de-a lor, Internedcam Impex, au vândut măști, mănuși și halate de unică folosință de circa 6 milioane de lei, cu tot cu TVA (circa 1,25 milioane de euro), de la începutul anului până în prima săptămână a lunii aprilie.

3. Neramo Distribution

Este o firmă din Craiova care se ocupă cu vânzarea de echipamente tactice și accesorii pentru forțele de ordine (poliție, jandarmerie, etc). De la începutul pandemiei de coronavirus, a reușit să vândă instituțiilor de stat măști de protecție de circa 5 milioane de lei, cu TVA (peste 1 milion de euro). În total, în perioada respectivă firma craioveană a vândut echipamente de protecție de peste 11 milioane de lei, cu TVA (circa 2,35 milioane de euro), doar din achizițiile directe. Firma este deținută de Carmen Cremenescu.

4. Sanrotex Trading

Firma din Bacău a vândut instituțiilor de stat, de la începutul anului până în aprilie, măști de protecție de peste 3,2 milioane de lei, cu TVA (peste 650.000 de euro). În total, firma a vândut materiale sanitare de peste 4,8 milioane de lei statului (1 milion de euro), în perioada respectivă, doar prin achizițiile directe.

Firma băcăuană produce în special feșe de tifon, având omologată marca Bandtex pe piața românească, și se prezintă drept o firmă de familie, cu tradiție încă din anii 90. Este deținută de omul de afaceri băcăuan Ovidiu Constantin Nechita, care mai deține mai multe baruri în Bacău (Union Bar, Brown Caffe), împreună cu Ionuț Hordilă.

Nechita este descris de presa locală din anii 1999-2000 drept unul dintre jucătorii pe piața imobilelor (hoteluri, baruri, restaurante) scoase la licitație de stat, la Bacău. Pe ele se luptau magnați locali conectați la PSD, precum Sergiu Sechelariu și Corneliu Iacubov. Împreună cu Ioan Hordilă, Nechita a cumpărat atunci acțiuni de la stat, la barul Agrement Cascada.

Ziarul de Iași descrie în 1999 o licitație publică organizată de Fondul Proprietății de Stat (FPS), la care Sechelariu, Iacubov, Nechita și alți oameni de afaceri din Bacău se întreceau să câștige hotelurile Decebal, Moldova, Central sau Bistrița. Ziarul scrie că Nechita era consiliat la licitație de fostul șef al SRI Bacău, colonelul Vasile Doroș. În cele din urmă a câștigat licitația pentru complexul Decebal, însă nu se știe dacă a mai adus banii pentru a cumpăra hotelul.

În 2004, patronul Sanrotex Trading apare ca martor într-un proces care a creat vâlvă locală la Bacău. Dănuț Aparaschivei a fost condamnat cu suspendare pentru că a fabricat și a vândut microfoane artizanale unor interlopi locali și patroni de baruri și localuri de noapte, care le-ar fi folosit pentru a-și intercepta clienții. Printre ei s-ar fi numărat și Ovidiu Nechita, patronul barului Unic, a susținut condamnatul, însă afaceristul a respins acuzațiile.

5. Luan Vision

Distribuitor de echipamente medicale din Oradea, firma este deținută de Pavel Lucian Chiș, om de afaceri care mai are și firmele Celestic Medical și Kalla Med. Cu cele trei firme, Chiș a reușit să câștige achiziții directe de măști, halate și mănuși de unică folosință de circa 2,34 milioane de lei, cu TVA (aproape 500.000 de euro), în perioada ianuarie-aprilie. În total, în perioada respectivă, cele trei firme au vândut prin achiziție directă materiale sanitare către instituțiile de stat de aproape 7 milioane de lei, cu TVA (circa 1,4 milioane euro).

Pavel Chiș și fratele său, Ciprian, sunt parteneri de afaceri cu finanțatorul echipei de fotbal CFR Cluj, Marian Băgăcean. Chiș este administrator al firmei Virtual Media Solutions, din care face parte și Marian Băgăcean și firma Neva Tower Residence, redenumită Maurer Imobiliare, care dezvoltă proiectul imobiliar Maurer Panorama din Cluj.

Băgăcean, finanțatorul din acte al CFR Cluj, a preluat acțiunile de la milionarul clujean Arpad Paszkany, iar presa locală și cea sportivă speculează că acesta ar fi doar un intermediar pentru Paszkany.

6. Demoteks Medical

Reprezentanța din România a firmei turcești de echipamente și consumabile medicale Demoteks Medikal, din Ankara, a vândut în perioada ianuarie-aprilie, doar prin achiziții directe ale instituțiilor de stat, măști de protecție de peste 2 milioane de lei, cu TVA (peste 400.000 de euro). În total, contractele directe de materiale sanitare ale turcilor s-au ridicat la peste 3,6 milioane de lei, cu TVA (circa 750.000 de euro).

Reprezentanța din România este deținută de doi turci cu cetățenie română, Okur Onur și Ozkok Sadettin.

7. Dentstore

Firma de distribuție de echipamente de stomatologie a reușit să vândă statului măști și mănuși de protecție de aproape 2,2 milioane de lei, cu TVA (circa 450.000 de euro). Firma este deținută de Bogdan Tufeanu. Când a fost înființată în 2012, în Chiajna, era controlată de două offshore-uri din Cipru și Insulele Virgine Britanice, reprezentate de Petre Ioan Cristian, român care are și cetățenia statului caraibian Grenada.

8. NHB Berteea

Este o firmă cu sediul în Ruse, Bulgaria, deținută de soții Magda Elena Petre și Claudiu Gabriel Petre. Doar din vânzările directe de măști de protecție la instituțiile de stat, firma a câștigat peste 1,9 milioane de lei cu TVA (circa 400.000 de euro), însă vânzările totale de echipamente medicale de protecție au depășit 6 milioane de lei, cu TVA (1,25 milioane de euro).

Cei doi soți Petre au mai pornit împreună o firmă de distribuție de produse farmaceutice, Deltarom Distribution, la Urlați, însă au ieșit din afacere.

Claudiu Gabriel Petre a fost partener de afaceri pentru o scurtă perioadă, în firma Berteea Distribution, cu tânărul fiu al afaceristului Cătălin Hideg, Alex. Cătălin Hideg joacă în liga mare a furnizorilor de produse medicale din România, fiind patronul Sanimed International Impex. Fost doctorand al Academiei Naționale de Informații a SRI, Hideg a încercat să devină parlamentar în 2012, pe listele partidului lui Dan Diaconescu (PP-DD), însă nu a reușit. Era un apropiat al lui Florin Secureanu, fostul manager al Spitalului Malaxa, condamnat pentru corupție, conform Libertatea.

Firma lui Hideg, Sanimed, are peste 16.000 de contracte cu statul, conform platformei de monitorizare Confidas. Pentru a nu rata un contract cu Oficiul Național de Achiziții Centralizate (ONAC), în plină pandemie de coronavirus, Hideg s-a folosit de o firmă paravan din Giurgiu, Romwine&Coffee (a directoarei sale de achiziții de la Sanimed) pentru a prinde două contracte de 55 de milioane de lei (circa 11,5 milioane de euro), pentru măști de protecție. El a explicat că a recurs la gest pentru că Sanimed nu ar fi plătit TVA-ul la timp către stat și nu avea bilanțul fiscal curat, pentru a lucra cu ONAC.

Claudiu Gabriel Petre a declarat pentru Newsweek că nu mai are legături cu familia Hideg și firma lor și că a adus măștile pe care le-a vândut statului de la furnizori din China, Taiwan și Turcia.

9. Three Pharm

Firma de distribuție a produselor farmaceutice, dar și de energie electrică, a vândut din ianuarie până în aprilie măști și halate de protecție instituțiilor de stat, în valoare de aproape 1,7 milioane de lei, cu TVA (peste 350.000 de euro). În total, materialele sanitare vândute de Three Pharm prin achiziții directe ale statului s-au ridicat în perioada respectivă la peste 2,8 milioane lei, cu TVA (aproape 600.000 de euro).

Firma aparține milionarului Claudiu Ugran, din Târgu Mureș. Prin ea, Ugran a cumpărat 9 microhidrocentrale, în județul Cluj, de la Hidroelectrica. Cu ele, produce și energie electrică, pe care o vinde în sistemul național de energie. Omul de afaceri mai deține firme care se ocupă cu tipografia, producerea de obiecte din plastic și alte materiale (Triplast). Împreună cu Ioan Sorin Pastor, mai deține compania Anvergo, care furnizează echipamente pentru extragerea gazelor și petrolului și care a avut mai multe contracte cu Romgaz.

10. 4 Brands

Firma fabrică saltele și perne în Baia Mare, dar a câștigat contracte de circa 1,5 milioane lei cu tot cu TVA (peste 300.000 de euro), doar pentru măști de protecție simple. În total, în perioada ianuarie-aprilie, firma a vândut instituțiilor de stat marfă (de la echipamente de protecție la saci de cadavre) de circa 5,5 milioane lei, cu tot cu TVA (peste 1,1 milioane euro), prin achiziții directe.

Compania este deținută de fostul vicepreședinte PSD Maramureș Călin Andrei Tuns și de Mihai Filip, fiul omului de afaceri Ioan Filip, care deține grupul de mobilă Taparo, din zona Maramureșului.

Călin Andrei Tuns a fost consilier județean PSD la Baia Mare, între 2012-2016, și a ocupat funcția de vicepreședinte al PSD Maramureș. Și-a dat demisia din PSD în 2017, acuzând conducerea de atunci – pe premierul Sorin Grindeanu și pe Liviu Dragnea, că au promovat OUG 13 și modificări dăunătoare ale legilor justiției, pe ascuns.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img